În România, statisticile oficiale indică 72.000 de pacienţi diagnosticaţi cu această afecţiune neuro-degenerativă progresivă clinic, dintre care 8.100 în Bucureşti. Ultimele estimări arată că numărul pacienţilor se va dubla până în 2030. Specialiştii afirmă că identificarea simptomelor în etapele iniţiale ale instalării şi diagnosticarea afecţiunii înainte ca manifestările să devină foarte vizibile sunt esenţiale pentru un management eficient.
La nivel mondial prevalenţa bolii Parkinson s-a dublat în ultimii 25 de ani. Estimările globale din 2019 arătau peste 8,5 milioane de persoane diagnosticate cu această boală, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Patru simptome, prescurtate T.R.A.P: tremor, rigiditate musculară, amplitudine redusă a mişcărilor, postură instabilă, sunt cele mai frecvente manifestări motorii ale bolii Parkinson, spun specialiştii.
Însă, anumite manifestări apar chiar şi cu ani buni înainte de simptomele motorii şi de diagnosticarea propriu-zisă a afecţiunii, spun specialiştii.
Astfel, pierderea mirosului (hiposmia) afectează între 70-90% dintre pacienţii cu Parkinson şi este unul dintre simptomele timpurii ale afecţiunii, acesta manifestându-se cu mulţi ani înaintea tulburărilor de mişcare.
Problemele de somn precum insomnia, dar mai ales simptomele asociate unei tulburări comportamentale de somn REM reprezintă, de asemenea, potenţiale simptome timpurii ale bolii Parkinson. Acestea presupun mişcări complexe în timpul somnului, persistente de-a lungul timpului.
Potrivit specialiştilor, afecţiunea este diagnosticată de regulă după 60-65 de ani, mai frecvent în rândul bărbaţilor, care au o probabilitate de 1,5 ori mai mare să dezvolte boala, faţă de populaţia feminină.
Totuşi, afecţiunea se poate instala şi mai devreme de 50 de ani, în aproximativ 10-20% din cazuri.
„Având în vedere complexitatea simptomatologiei şi faptul că o parte din manifestările clinice întâlnite la persoanele cu Parkinson pot fi asociate şi cu alte boli, prezenţa simptomelor descrise nu înseamnă automat prezenţa bolii Parkinson", a explicat Bogdan Ovidiu Popescu, medic neurolog, fost preşedinte al Societăţii de Neurologie din România şi prorector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila" din Bucureşti, într-un comunicat remis presei cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Bolii Parkinson, preluat de Agerpres.
Specialiştii recomandă ca, în cazul în care sunt observate simptomele prezentate, să ne adresăm cât mai repede unui medic neurolog, care poate oferi o evaluare complexă în vederea stabilirii diagnosticului.
„Boala Parkinson implică pierderea neuronilor dopaminergici, responsabili cu producţia de dopamină. Această pierdere afectează, în principal, funcţia creierului de a controla mişcările. Primele semnale apar însă cu ani buni înaintea simptomelor motorii. În momentul în care acestea din urmă încep să se manifeste, vorbim deja de o pierdere de aproximativ 60- 70% din neuronii dopaminergici”, afirmă dr. Liviu Cozma, medic neurolog în cadrul Clinicii Neuroaxis.
Deşi este o boală incurabilă, intervenţiile medicilor în vederea controlului simptomelor ajută să se limiteze pe cât posibil impactul asupra calităţii vieţii pentru persoanele cu boala Parkinson.
Specialiştii recomandă ca terapia medicamentoasă să fie însoţită de activitate fizică regulată. Exerciţiile fizice de intensitate ridicată, realizate de trei ori pe săptămână, pot să îmbunătăţească semnificativ capacităţile motorii ale pacienţilor diagnosticaţi cu boala Parkinson, susţin aceştia, precizând că activitatea fizică, cognitivă şi socială rămân cele mai importante aspecte pentru o îmbătrânire mai sănătoasă.
În România există o reţea de centre medicale specializate în tratarea pacienţilor cu boala Parkinson, prezentă în Bucureşti şi judeţele: Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Suceava, Timiş.
Parkinson este o afecţiune neurologică progresivă, cu cel mai rapid ritm de creştere a numărului de persoane diagnosticate la nivel mondial, dintre bolile care afectează creierul. În prezent, este a doua cea mai întâlnită tulburare neurodegenerativă legată de vârstă (după boala Alzheimer).
Ziua Mondială de Luptă Împotriva Bolii Parkinson este marcată în fiecare an pe 11 aprilie, prilej prin care este adus în atenţia publică impactul major pe care această afecţiune neurologică gravă îl are asupra persoanelor suferinde, familiilor şi aparţinătorilor acestora, dar şi la nivelul societăţii în ansamblu.
Mai puteţi citi şi:
Transplantul de materii fecale, un tratament promiţător pentru boala Parkinson?
Un medicament pentru diabet ar putea încetini progresia bolii Parkinson, au constatat cercetătorii
Un nou test promiţător pentru depistarea precoce a bolii Parkinson
