Planul-cadru pentru controlul hepatitelor virale în România până în 2030 a intrat în vigoare

mai 02 16:01 2019

Articol scris de:

SM

Timp citire articol: 5 minut(e)

Planul-cadru național pentru controlul hepatitei în România până în 2030, în acord cu strategia Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a intrat în vigoare, fiind publicat joi în Monitorul Oficial. Planul prevede reducerea la jumătate a transmiterii hepatitelor virale.

Planul a fost lansat în dezbatere în decembrie 2018 de către Ministerul Sănătății.

“Strategia globală a sistemului de sănătate privind hepatitele virale 2016-2021” a fost adoptată de adunarea generală a OMS în 2016 și își propune eliminarea hepatitei virale ca amenințare majoră la adresa sănătății publice până în anul 2030.

Planul menționează că “în România, prevalența hepatitelor este cunoscută fragmentar, dar puținele studii naționale estimează unele dintre cele mai mari prevalențe ale infecției cu virusurile hepatice B și C din Europa”.

Strategia națională de sănătate 2014-2020 a stabilit ca obiectiv strategic „reducerea incidenței bolilor transmisibile prioritare: hepatite B și C și asigurarea accesului pacienților la tratamente antivirale”.

Acest obiectiv ar trebui îndeplinit prin implementarea de intervenții de prevenție primară, în special în grupurile cu risc crescut, prin creșterea capacității furnizorilor de servicii de sănătate de prima linie pentru prevenire, diagnostic precoce și tratament, prin asigurarea accesului la monitorizare clinico-biologică și tratament, prin scăderea riscului ocupațional pentru personalul din sectoarele medical și social și prin creșterea gradului de cunoaștere a profilului epidemiologic național.

Principiile de bază ale noului plan-cadru național, lansat în dezbatere, sunt acoperirea universală cu servicii de sănătate, asigurarea continuității serviciilor medicale și utilizarea de abordări de sănătate publică.

“Până în anul 2030 transmiterea hepatitelor virale se va reduce la jumătate, testarea va fi accesibilă, iar toate persoane diagnosticate cu hepatită cronică vor avea acces la îngrijire și tratament eficace, cu costuri suportabile pentru sistemul sanitar”, prevede planul.

Scopul planului-cadru național este acela de a minimiza amploarea hepatitelor virale ca problemă de sănătate publică, prin reducerea transmiterii virusurilor hepatitice, reducerea morbidității și mortalității prin hepatite virale și prin asigurare accesului echitabil la servicii cuprinzătoare de prevenire, testare, îngrijire și tratament pentru toți.

Planul prevede măsuri pe întreg circuitul de îngrijiri, inclusiv promovare, prevenție, depistare sistematică și accesul la tratament antiviral și alte îngrijiri necesare, astfel încât să fie controlată și redusă transmiterea virusurilor hepatitice B/D și C prin campanii de informare și educare, programe de prevenție dedicate în principal grupelor cu risc, extinderea programelor de vaccinare și depistarea persoanelor infectate și îndrumarea lor către servicii de diagnostic și tratament;.

România își propune, ca ținte pentru 2030, să ajungă la o acoperire de 95% la vaccinarea hepatitică B cu cele 4 doze prevăzute în calendarul național de vaccinare (la naștere, la 2, 4 și 11 luni), la o acoperire de 95% la prima doza de vaccin hepatitic B administrată nou-născuților în primele 24 de ore de la naștere, la o acoperire de 75% pentru testarea la gravide pentru hepatită B și C și de 95% la copiii născuți din mame infectate, prin administrarea HIBG (imunoglobulina specifica anti-VHB) noului-născut în primele 12 ore după naștere, în asociere cu prima doză de vaccin hepatitic B.

De asemenea, toate donările de sânge urmează să fie testate prin PCR pentru infecția cu hepatită B și C, 50% din injecții trebuie să fie administrate cu seringi de unică folosință cu dispozitiv care împiedică reutilizarea, precum și alte măsuri specifice pentru grupele de risc.

Ținte majore sunt obținerea supresiei virale la cel puțin 70% dintre pacienții aflați în tratament de lungă durata pentru VHB, diagnosticarea a cel puțin 75% din pacienții aflați în stadii avansate ale bolilor hepatice provocate de infecțiile cu VHB și VHC (ciroza sau carcinom hepatocelular) și vindecarea a cel puțin 95% dintre pacienții cu VHC cronică înrolați în tratament.

În prezent, nu există date certe cu privire la numărul persoanelor infectate cu hepatită B și C din România, deoarece nu au fost implementate programe sistematice de depistare activă, iar raportările din sistemul informațional de rutină sunt fragmentare.

Conform ultimelor date oficiale disponibile, în anul 2017 au fost raportate în sistemul național de supraveghere pentru hepatitele virale tip B și C un număr de 238 cazuri, cu 28% mai puține față de anul precedent.

Dintre acestea, 56% au fost hepatite virale acute tip B, iar 28% hepatite virale acute tip C, restul fiind cazuri de hepatită virală cronică, hepatită perinatală (1 caz) și 14% suspiciuni de hepatită virală acută și cronică.

Numărul cazurilor raportate de hepatită cronică a fost foarte redus, fapt ce stă la baza cunoașterii fragmentare a incidenței, menționează documentul.

Din 2018, pacienții cu hepatită C din România au acces la trei opțiuni de tratament fără interferon, comparativ cu doar una anterior, în 13 orașe din țară.

Tratamentul fără interferon pentru hepatita C țintește un număr de 13.000 pacienţi eligibili din România, dintre care 12.100 cu fibroză F1, F2, F3 şi F4 (ciroză compensată), 750 cu fibroză F4 şi ciroză decompensată, 100 cu insuficienţă renală cronică aflaţi în dializă, 50 cu transplant hepatic şi de alte organe, indiferent de gradul de fibroză.

Recent, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a precizat că planul-cadru naţional privind controlul hepatitelor virale va fi lansat oficial în data de 14 mai.