Poluarea aerului poate declanșa cancerul pulmonar la persoanele care nu au fumat niciodată
Un nou mecanism prin care particulele poluante din aer pot declanșa cancer pulmonar la persoanele care nu au fumat niciodată a fost prezentat la Congresul Societății Europene de Oncologie Medicală (ESMO) 2022, care se desfășoară în perioada 9 – 13 septembrie, la Paris.
Particulele care se găsesc în mod obișnuit în aer, provenind de la evacuarea vehiculelor și de la arderea combustibililor fosili, sunt asociate cu riscul de cancer pulmonar fără celule mici (NSCLC), și reprezintă peste 250.000 de decese prin cancer pulmonar la nivel global, pe an.
„Particulele din aer care rezultă din arderea combustibililor fosili, accentuând schimbările climatice, au un impact direct asupra sănătății umane printr-un mecanism important, ignorat până acum, care cauzează cancer în celulele pulmonare”, a declarat Charles Swanton, clinician șef al Institutului Francis Crick și al Cancer Research UK, Londra, Marea Britanie, care a prezentat rezultatele cercetării la Simpozionul ESMO 2022 care are loc zilele acestea, la Paris..
„Riscul de cancer pulmonar din cauza poluării aerului este mai mic decât în cazul fumatului, dar nu putem avea control asupra a ceea ce respirăm. La nivel global, mai mulți oameni sunt expuși la niveluri nesigure de poluare a aerului decât la substanțele chimice toxice din fumul de țigară, iar aceste noi date leagă importanța abordării sănătății climatice de îmbunătățirea sănătății umane”, a mai precizat medicul.
Noile descoperiri se bazează pe cercetări umane și de laborator asupra mutațiilor genei EGFR, care au fost observate la aproximativ jumătate dintre persoanele cu cancer pulmonar care nu au fumat niciodată.
Într-un studiu efectuat pe aproape o jumătate de milion de oameni care trăiesc în Anglia, Coreea de Sud și Taiwan, expunerea la concentrații crescânde de particule în suspensie (PM) cu un diametru de 2,5 micrometri (μm) a fost legată de un risc crescut de cancer pulmonar fără celule mici cu mutații în gena EGFR.
În studiile de laborator, oamenii de știință de la Francis Crick Institute au arătat că aceleași particule poluante (PM2.5) au promovat schimbări rapide în celulele căilor respiratorii, care au avut mutații în gena EGFR și în altă genă legată de cancerul pulmonar, oncogena KRAS, conducându-le să se dezvolte către o stare de celulă stem canceroasă.
Cercetătorii au mai descoperit că poluarea aerului determină afluxul de macrofage care eliberează mediatorul inflamator, interleukina-1β, conducând la expansiunea celulelor cu mutații EGFR ca răspuns la expunerea la PM2.5. Blocarea interleukinei-1β a inhibat inițierea cancerului pulmonar.
Descoperirile au fost în concordanță cu datele dintr-un studiu clinic amplu, realizat anterior, care a arătat o reducere dependentă de doză a incidenței cancerului pulmonar atunci când pacienții au fost tratați cu anticorpul anti-IL1β, canakinumab.
Într-o serie finală de experimente, echipa a folosit tehnici de ultimă generație pentru profilarea mostrelor mici de țesut pulmonar normal și au descoperit mutații ale genelor EGFR și KRAS, care conduc cancerul, în 18% și, respectiv, 33% dintre probele pulmonare normale.
„Am descoperit că mutații în genele EGFR și KRAS, întâlnite în mod obișnuit în cancerele pulmonare, sunt de fapt prezente în țesutul pulmonar normal și sunt o consecință probabilă a îmbătrânirii. În cercetările noastre, aceste mutații au potențat slab cancerul în modelele de laborator, dar atunci când celulele pulmonare cu aceste mutații au fost expuse la poluanții din aer, am văzut mai multe tipuri de cancer și acestea au apărut mai repede decât atunci când celulele pulmonare cu aceste mutații nu au fost expuse la poluanți, ceea ce sugerează că poluarea aerului promovează inițierea cancerului pulmonar în celulele care adăpostesc mutații ale oncogenelor”, au mai spus autorii studiului.
Cercetătorii vor acum să afle de ce unele celule pulmonare cu mutații devin canceroase atunci când sunt expuse la poluanți, în timp ce altele nu.
„Cunoaștem de multă vreme legătura dintre poluare și cancerul pulmonar și acum avem și o posibilă explicație. Întrucât consumul de combustibili fosili merge mână în mână cu poluarea și emisiile de carbon, avem un mandat puternic pentru combaterea acestor probleme, atât din motive de mediu, cât și din motive de sănătate”, a comentat rezultatele, Tony Mok, de la universitatea chineză din Hong Kong, care nu a fost implicată în studiu.
Studiul a fost realizat de oamenii de știință de la Francis Crick Institute și University College London, și a fost finanțat de Cancer Research din Marea Britanie.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.