Cercetătorii James P. Allison şi Tasuku Honjo au primit premiul Nobel pentru medicină în 2018, informează site-ul oficial al prestigioasei distincţii. Cei doi cercetători, un american şi un japonez, au fost recompensaţi pentru contribuţia lor în dezvoltarea unor noi terapii pentru cancer.
Descoperirile laureaţilor de anul acesta se bazează pe capacitatea sistemului imunitar de a ataca celulele canceroase prin intermediul unor mecanisme ce au la bază anumite proteine.
Cancerul ucide milioane de persoane anual şi este una dintre marile provocări din medicină. Prin stimularea capacităţii sistemului imunitar de a ataca celulele canceroase, cei doi laureaţi au impus noi principii în terapia anticancer, consideră reprezentanţii Comitetului Nobel.
În vârstă de 70 de ani, James P. Allison este profesor şi preşedinte al departamentului de imunologie şi director executiv al platformei de imunoterapie la M. D. Anderson Cancer Center din Houston, dar şi director al consiliului ştiinţific al Cancer Research Institute din New York.
Japonezul, Tasuku Honjo, în vârstă de 76 de ani, este director general adjunct şi profesor la Institutul universitar pentru studii avansate din Kyoto şi profesor la Universitatea din Kyoto.
Specialistul în imunologie american James P. Allison a studiat o proteină care funcţionează ca o frână în sistemul imunitar. Acesta a descoperit o metodă de a acţiona această proteină astfel încât să determine celulele imunitare să atace tumorile. Allison a dezvoltat conceptul într-un nou tratament pentru cancer.
La rîndul său imunologul japonez Tasuku Honjo a primit premiul Nobel pentru medicină pe 2018 pentru descoperirea unei proteine din celulele sistemului imunitar care are funcţia de încetinire, dar cu un alt mecanism de acţiune.
Terapiile bazate pe descoperirea sa s-au dovedit a fi foarte eficiente în lupta împotriva cancerului.
Anul trecut, premiul Nobel pentru medicină a fost acordat cercetătorilor Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young, ”pentru descoperirile lor în ceea ce priveşte mecanismele moleculare care controlează ritmul circadian”.
