Președintele ales al Asociației Americane de Diabet pentru Medicină și Știință: ,,Vreau ca viața bolnavului de diabet să fie mult mai bună”
Prof. univ. dr. Rodica Pop-Bușui, medic plecat din România și stabilit în SUA, lider recunoscut la nivel național și internațional în domeniul diabetului și al complicațiilor acestuia, ocupă una dintre cele mai importante funcții la care poate accede un diabetolog la nivel mondial. Este președintele ales al Asociației Americane de Diabet (ADA) pentru Medicină și Știință în 2022 și președinte pentru Medicină și Știință în 2023 al Asociației Americane de Diabet, fiind și o recunoaștere a muncii sale de cercetare asiduă pe care a depus-o și o depune în continuare în cadrul Universității din Michigan. Românca s-a implicat în studierea complicațiilor cronice ale diabetului, cu focus pe neuropatia diabetică, piciorul diabetic, boala renală diabetică și bolile cardiovasculare și mai nou și în cercetarea implicațiilor COVID-19 la pacienții cu diabet zaharat în contextul pandemiei actuale.
Despre ultimele cercetări în care este implicată prof. univ. dr. Rodica Pop-Bușui, dar și despre colaborarea sa cu România, a vorbit pe îndelete președintele ales al ADA într-un interviu pentru 360medical.ro.
Sunteți un cercetător neobosit, fiind implicată în diverse cercetări la Universitatea din Michigan. În momentul de față ce anume vă preocupă din punct de vedere al cercetării? Ce studiați în această perioadă?
Într-adevăr, suntem foarte activi și continuăm să fim foarte activi. Mă simt foarte norocoasă că cercetările care le facem sunt de interes și ca să vă dau câteva exemple dintre studiile cele mai importante care le avem în ceea ce privește piciorul diabetic, facem parte dintr-un prestigios consorțium care este finanțat de Institutul Național al Sănătății (NIH) din SUA, la care noi lucrăm împreună cu alte 4 instituții din Statele Unite ca să descoperim biomarkeri, care pot să fie implementați în practica medicală curentă.
În momentul în care vedem un bolnav cu o ulcerație a piciorului, spre exemplu, vrem să dezvoltăm o predicție de risc cu ajutorul căreia să aflăm care sunt ulcerele mai pretabile la vindecare și care nu. În acest consorțium la ora actuală sunt trei protocoale în curs și probabil că vom implementa încă două. Acesta este un mare proiect în care lucrez împreună cu doi colegi de-ai mei din Departamentul de Podiatrie.
De asemenea, mai sunt implicată într-un studiu clinic, finanțat de NIH (National Institut of Health), în care testăm o nouă medicație ca are potențial să reverseze disfuncția fibrelor nervoase ce duce la neuropatia diabetică. Acest studiu este dublu orb și testăm o medicație care țintește niște căi ale inflamației. Mai avem un mare grant în care încercăm să înțelegem care sunt diferențele privind riscul de a dezvolta complicații la pacienții cu diabet. Acest grant este foarte mare, de peste 10 milioane de dolari. Lucrăm împreună cu colegii noștri din nefrologie, cardiologie și oftalmologie, printre alții, de asemenea și cu colegii noștri din IT și utilizăm date clinice și mulți biomarkeri incluzând proteomica și metabolomica.
Vrem să înțelegem care sunt diferențele în ceea ce privește riscul și cum să identificăm mult mai devreme cine este la risc mai mare să facă anumite complicații, care sunt diferențele de a face o neuropatie versus nefropatie diabetică.
Sunt foarte fericită că am primit încă două mari granturi în care studiem o nouă medicație pentru a stopa progresia nefropatiei diabetice, a bolii cronice de rinichi datorată diabetului și un alt studiu clinic în care facem un test asupra unui antioxidant ca uleiul de pește și un alt agent pentru a stopa inflamația care poate să ducă la dezvoltarea neuropatiei diabetice.
Sunteți și cercetător principal în mai multe studii… Puteți să ne exemplificați câteva?
Da, sunt cercetător principal în studii clinice în care încercăm să dezvoltăm noi strategii pentru complicații cardiovasculare precum infarctul de miocard, accidente vasculare cerebrale. Sunt foarte mândră că sunt mentor pentru câțiva dintre tinerii cercetători de aici de la Universitatea Michigan, două dintre granturile lor au fost finanțate de NIH.
Am o curiozitate legată de activitatea dvs.: aveți vreun studiu sau sunteți implicată într-o lucrare științifică legată de COVID-19 și diabet sau complicațiile diabetului?
Da, într-adevăr avem un grant de la Institutul Național al Sănătății din SUA în care urmărim bolnavii care au fost internați în spitalul nostru special pentru COVID și îi monitorizăm în continuare pentru a vedea care sunt consecințele de lungă durată, în primul rând diferențiind între cei cu diabet versus cei fără diabet.
La ora actuală am înrolat peste 2600 de pacienți pe care i-am urmărit în spitalul nostru și la care am avut ocazia să luăm probe de sânge din momentul internării. Acum îi aducem pentru follow-up la 6 și 12 luni, ca să înțelegem complexitatea sindromului long COVID.
Cu această finanțare am reușit să deschidem o clinică multidisciplinară la Universitatea din Michigan unde lucrăm în echipă și vedem acești bolnavi care continuă să aibă complicații la peste 3 luni de când au fost externați din spital, fie neurologice, neuropatice sau cardiovasculare, fie renale. Acesta este un studiu foarte interesant și învățăm tot timpul despre COVID și implicațiile sale, care sunt atât de diverse și de complexe.
În urmă cu câteva zile am aflat că o să primim încă un alt grant de la NIH ca să conectăm toate datele noastre din sistemul medical electronic din statul Michigan, cu pacienții cu COVID-19 care dezvoltă complicații și vom face parte dintr-o rețea națională care va urmări aceste cazuri.
Sunteți extrem de activă, prin urmare aș vrea să vă întreb care dintre contribuțiile pe care le-ați avut în diabet și în neuropatia diabetică credeți că v-au adus notorietatea?
Sigur au fost foarte multe contribuții, faptul că am fost foarte focusată să studiem în mod științific factorii de risc, care sunt strategiile, și având norocul să fac parte din multe dintre aceste studii clinice care au incorporat foarte mulți pacienți cu diabet, am avut posibilitatea să studiez în mod sistematic și neuropatia diabetică periferică și neuropatia diabetică cardiovasculară autonomă. Au fost oportunități extrem de importante pentru mine ca să pot să studiez ceea ce m-a interesat.
Cohorte de pacienți cu diabet de tip II și de tip I au fost studiate în mod sistematic dovedind în primul rând rolul controlului glicemic în prevenirea neuropatiei diabetice in tipul I tot periferică și autonomă, precum și rolul memoriei metabolice.
Niciodată nu am refuzat să dau din timpul meu ca voluntar pentru Asociația Americană de Diabet, am militat pentru politici de sănătate și am ajutat în munca de cercetare științifică, dar și în a promova cele mai importante aplicații în domeniul diabetologiei.
Sunteți și membru de onoare al Societății Neurodiab. Ce a însemnat și înseamnă acest lucru pentru dumneavoastră? Aveți atâtea titluri importante și activități de derulat și totuși vă faceți timp să colaborați cu Societatea din România.
Absolut, bineînțeles! Faptul că muncesc și mă implic este pentru că sunt dedicată în a ajuta bolnavul cu diabet. Diabetul este o boală foarte dificilă, să trăiești zi de zi cu ea, fie că e de tip I, fie de tip II, are provocările ei. Nu este ușor să fii diabetic. Aceste provocări sunt foarte dificile pentru bolnavi. Toate descoperirile care le-am făcut încet cu încetul, fac ca viața bolnavului de diabet să fie mult mai bună și mult mai simplă. Colaborarea cu România va continua întotdeauna. Societatea de Neuropatie Diabetică în fapt este una dintre cele mai active societăți de neuropatie diabetică din întreaga lume, aș putea să spun. Implicarea doamnei doctor Norina Gâvan și a Societății de Neuropatie sunt efectiv de lăudat, și dacă pot să ajut cu noi idei sunt mândră să o fac, pentru că ceea ce mă motivează este să ajut acești bolnavi, nu pentru un titlu.
Sunteți foarte modestă, deși aveți cu ce să vă lăudați. Ce mesaj aveți pentru medicii diabetologi din România în calitate de președinte ADA?
Mesajul va fi întotdeauna același. Suntem împreună, avem o misiune de a contribui la diseminarea mesajelor care sunt bazate pe evidență științifică. În diabet, am fost educați să fim obiectivi, să ne uităm la evidențe și să înțelegem că în medicină multe lucruri pe care le credem ca și cum ar fi, să zicem, adevărate astăzi, s-ar putea să fie mai puțin adevărate mâine, pentru că descoperirile continuă în fiecare zi. Nu ne putem baza pe dogme, ci trebuie să fim obiectivi și să acceptăm că dacă o evidență n-a existat să zicem acum 10 ani, și practicam medicina bazată pe anumite convingeri, atunci când dovada este disponibilă trebuie să fim bravi și să acceptăm că poate nu am avut dreptate acum 10 ani sau acum 5 ani.
Deci, datoria noastră de medici și de cercetători pentru a ajuta acești bolnavi este să fim flexibili și să avem capacitatea să ne uităm la date, să le interpretăm și să diseminăm informația în modul cel mai corect posibil, pentru că numai așa vom reuși să ajutăm acești bolnavi și evident pe toată lumea.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.