Ochii sunt mai mult decât fereastra sufletului, ei sunt, de asemenea, şi o reflectare a sănătăţii cognitive a unei persoane, susţin oamenii de ştiinţă americani. Noi cercetări au explorat modul în care ochiul ar putea ajuta la diagnosticarea bolii Alzheimer înainte de începerea simptomelor. Oamenii de ştiinţă spun că într-o zi, medicii ar putea fi capabili să folosească testele oculare pentru a identifica declinul cognitiv la scurt timp după ce acesta începe.
„Ochiul este fereastra către creier", spune oftalmologul dr. Christine Greer, director de educaţie medicală la Institutul pentru Boli Neurodegenerative din Boca Raton, Florida, Statele Unite.
„Putem vedea direct în sistemul nervos uitându-ne în partea din spate a ochiului, spre nervul optic şi retină".
Cercetările au explorat modul în care ochiul ar putea ajuta la diagnosticarea bolii Alzheimer înainte de începerea simptomelor. Boala este mult avansată în momentul în care memoria şi comportamentul sunt afectate.
„Boala Alzheimer începe în creier cu zeci de ani înainte de apariţia primelor simptome de pierdere a memoriei", explică dr. Richard Isaacson, un neurolog care se ocupă de prevenirea bolii Alzheimer şi care lucrează, de asemenea, la Institutul pentru Boli Neurodegenerative din Florida.
Dacă medicii reuşesc să identifice boala în stadiile sale timpurii, oamenii ar putea apoi să facă alegeri sănătoase în ceea ce priveşte stilul de viaţă şi să îşi controleze „factorii de risc modificabili, precum tensiunea arterială ridicată, colesterolul ridicat şi diabetul", a spune dr. Isaacson,
Ochiul ştie
Cât de devreme putem observa semnele declinului cognitiv? Pentru a afla, un studiu recent a examinat ţesuturi donate din retina şi creierul a 86 de persoane cu diferite grade de declin mental.
„Studiul nostru este primul care oferă analize în profunzime ale profilurilor proteice şi ale efectelor moleculare, celulare şi structurale ale bolii Alzheimer în retina umană şi modul în care acestea corespund cu modificările din creier şi funcţia cognitivă", a declarat într-un comunicat autorul principal Maya Koronyo-Hamaoui, profesor de neurochirurgie şi ştiinţe biomedicale la Cedars-Sinai, din Los Angeles.
„Aceste modificări la nivelul retinei s-au corelat cu modificări în părţi ale creierului numite cortexul entorhinal şi temporal, un centru pentru memorie, navigare şi percepţia timpului", explică Koronyo-Hamaoui.
Cercetătorii din cadrul studiului au colectat mostre de retină şi de ţesut cerebral pe parcursul a 14 ani de la 86 de donatori umani cu boala Alzheimer şi deficienţă cognitivă uşoară, acesta fiind cel mai mare grup de mostre de retină studiat vreodată, potrivit autorilor.
Cercetătorii au comparat apoi eşantioane de la donatori cu funcţie cognitivă normală cu cele de la donatori cu tulburări cognitive uşoare şi cu cei cu boala Alzheimer în stadii avansate.
Studiul, publicat în revista Acta Neuropathologica, a constatat creşteri semnificative de beta-amiloid, un marker cheie al bolii Alzheimer, atât la persoanele cu maladia, cât şi la cele cu declin cognitiv timpuriu.
Celulele microgliale au scăzut cu 80% la cei cu probleme cognitive, a constatat studiul. Aceste celule sunt responsabile de repararea şi întreţinerea altor celule, inclusiv de eliminarea beta-amiloidului din creier şi din retină.
„S-au găsit (de asemenea) markeri ai inflamaţiei, care pot fi un marker la fel de important pentru evoluţia bolii", a declarat dr. Isaacson, care nu a fost implicat în studiu.
Potrivit autorilor, constatările au fost evidente şi la persoanele fără simptome cognitive sau cu simptome cognitive minime, ceea ce sugerează că aceste noi teste oculare ar putea fi bine poziţionate pentru a ajuta la diagnosticarea timpurie a bolii.
Cercetătorii studiului au descoperit un număr mai mare de celule imunitare care înconjoară strâns plăcile de beta amiloid, precum şi alte celule responsabile de inflamaţie şi de moartea celulelor şi ţesuturilor.
Atrofia ţesutului şi inflamaţia în celulele de la periferia îndepărtată a retinei au fost cele mai predictive pentru starea cognitivă, a constatat studiul.
„Aceste descoperiri ar putea duce în cele din urmă la dezvoltarea unor tehnici de imagistică care să ne permită să diagnosticăm boala Alzheimer mai devreme şi mai precis", a declarat dr. Isaacson, „şi să monitorizăm progresia acesteia în mod neinvaziv, uitându-ne prin ochi", a concluzionat medicul.
