Primele transplanturi cardiace cu o inimă care bate

Primele transplanturi cardiace cu o inimă care bate
aprilie 24 14:02 2023
Articol scris de:
Timp citire articol: 5 minut(e)

Folosind un organ de la un donator în moarte cardiacă, o echipă de chirurgi americani, de la spitalul universitar Stanford, a transplantat o inimă în timp ce aceasta bătea, prima dată când o astfel de procedură a fost realizată.

Oprirea inimii înainte de a fi transplantată poate deteriora țesutul cardiac, astfel că menținerea bătăilor în timpul transplantului evită vătămarea ulterioară a organului.

Efectuată inițial de dr. Joseph Woo, profesor și președinte al secției de chirurgie cardiotoracică, și echipa sa, în octombrie, tehnica a fost folosită încă de cinci ori de atunci la pacienți adulți și pediatrici, de către echipa medicală de la Stanford Medicine.

„Procedura ar putea fi una fi revoluționară”, a declarat dr. Woo, autorul principal al unui studiu care descrie procedura publicată în Journal of Thoracic and Cardiovascular Surgery Techniques (JTCVS Techniques).

Rezolvarea unei enigme cardiace

În Statele Unite peste 3.500 de persoane așteaptă în prezent un transplant de inimă, iar specialiștii spun că este esențială creșterea rezervei de organe donate sănătoase.

Donatorii în moarte cerebrală au reprezentat mult timp majoritatea transplanturilor de inimă, deoarece în cazul acestor pacienți, care au fost ținuți în viață înainte de prelevare, a fost mai ușor să se mențină stabilizat organul și să se asigure starea de sănătate a acestuia.

Având în vedere însă că cererea depășește oferta, lumea medicală este împinsă să caute abordări noi.

Recentele progrese tehnologice au permis realizarea cu mai mult succes a transplanturilor de inimă de la donatori care au murit prin ceea ce se numește moarte cardiacă sau circulatorie, în care inima s-a oprit deja o dată, fie în mod natural, fie pentru că a fost întreruptă susținerea vieții.

Astfel de proceduri cresc numărul de inimi disponibile pentru transplant, dar rezultatele pentru primitori sunt mai slabe.

În mod tradițional, aceste inimi sunt oprite de două ori – mai întâi la deces, apoi imediat înainte de transplant, după ce au petrecut timp conectate la un aparat care le perfuzează cu sânge oxigenat.

„Oprirea inimii a doua oară, chiar înainte de transplant, induce și mai multe leziuni”, explică dr. Woo. „Am întrebat: De ce nu putem să transplantăm în timp ce încă bate?”.

Echipa de specialiști la Stanford s-a gândit că evitarea opririi a doua oară a inimii ar îmbunătăți calitatea organelor donate, dar a face acest lucru s-a dovedit o adevărată provocare.

„A fost nevoie de un pic de îndrăzneală, pentru că este un lucru provocator din punct de vedere tehnic de executat”, a declarat dr. Aravind Krishnan, rezident în chirurgie cardiotoracică și autorul principal al lucrării care descrie concluziile echipei.

Specialiști în chirurgie cardiotoracică au folosit tehnica pe adulți, iar dr. Michael Ma,  profesor asistent de chirurgie cardiotoracică, a întreprins recent primul caz pediatric.

În cazul transplanturilor cu donator în moarte cerebrală, inima este oprită, îndepărtată de la donatorul decedat și transportată pe gheață la centrul de transplant.

Deși poate dura o perioadă de timp până când inima este repornită după transplantare la beneficiar, aceasta a fost oprită o singură dată.

Pe de altă parte, organele recuperate de la un donator după moarte cardiacă suferă un anumit grad de privare de oxigen după ce inima a încetat să mai bată, înainte de a putea începe prelevarea.

Studiile au arătat că o perioadă prelungită fără circulație sanguină în inimă afectează performanța acesteia după transplant și diminuează rezultatele de supraviețuire.

Acesta este motivul pentru care aceste organe au nevoie de ajutorul unui aparat de perfuzie, în loc să fie puse la gheață. Acest dispozitiv de conservare a cordului, o invenție relativ nouă cunoscută sub numele de „inimă în cutie”, îl pune din nou în funcțiune și îl perfuzează cu sânge cald și oxigenat în timp ce este transferat.

Pacienții de la Stanford au prezentat rezultate mai bune după transplant, părăsind spitalul mai devreme decât de obicei, deoarece inima și noua sa gazdă se acomodează mai repede.

„Am pornit de la ideea că oprirea inimii a doua oară ar putea-o slăbi”, a explicat dr. John MacArthur, specialist în chirurgie cardiotoracică.

Potrivit medicului, menținerea bătăilor inimii pare să facă într-adevăr o diferență în ceea ce privește rezistența organului.

Doctorul Ma, care a folosit procedura pe primul pacient pediatric la începutul lunii aprilie, a precizat că  funcționarea continuă a inimii duce la o perioadă mai scurtă petrecută în spital de către beneficiar, rezultatele favorabile fiind astfel, la prima vedere, imediate, precum și obținerea îmbunătățirii rezultatelor pe termen lung pentru inimă și noua sa gazdă.

„Nu vom putea dovedi acest lucru imediat, dar există beneficii enumerabile ale acestei tehnici”, a spus medicul.

Primul transplant cu o inimă care bate, efectuat de dr. Woo și de membrii echipei chirurgicale a fost efectuat în octombrie și a durat patru ore.

Echipa a transferat rapid inima la un aparat de bypass cardiopulmonar care susținea deja pacientul. Aparatul, care pompează sânge și oxigen în tot corpul, a asigurat fluxul neîntrerupt de sânge cald, în timp ce echipa chirurgicală condusă de dr. Woo a început apoi procesul dificil de a transplanta.

Echipa a avut la îndemână aparatul folosit în mod uzual, ca o rezervă în cazul în care procedura s-ar fi dovedit prea dificilă, dar, nu a fost așa, și inima și-a păstrat ritmul.

„Bătea atât de bine”, au descris medicii.

Toți cei șase pacienți care au beneficiat de atunci de această procedură se simt bine.

„Pentru această realizare a trebuit să sfidăm dogma”, a spus dr. Woo, al cărui predecesor, dr. Norman E. Shumway a efectuat primul transplant de inimă la adulți din Statele Unite, în 1968, la spitalul Stanford.

„Așa apar inovațiile”, a menționat medicul.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu