Clinicienii de la Hanovra Medical School, din Germania, au reuşit pentru prima dată să oprească cursul, de obicei fatal, al hipertensiunii pulmonare cu o abordare terapeutică inedită.
O fetiţă de trei ani care suferă de hipertensiune arterială pulmonară (HAP) a fost tratată cu o terapie cu compuşi din celule stem mezenchimale obţinute dintr-un cordon ombilical uman. Terapia a fost administrată repetitiv, de cinci ori. După şase luni a existat o îmbunătăţire clară a sănătăţii, fără efecte secundare nedorite.
„Tratamentul a îmbunătăţit semnificativ creşterea, toleranţa la efort şi variabilele cardiovasculare clinice şi a redus numărul de markeri plasmatici din sânge care pot fi detectaţi în constricţia şi inflamaţia vasculară“, a declarat prof. dr. Georg Hansmann, şeful grupului de cercetare în biomedicina cardiopulmonară translaţională, medic curant principal în departamentul de cardiologie pediatrică şi terapie intensivă.
Este prima terapie pentru persoanele care suferă de forme pronunţate de hipertensiune pulmonară. „Sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma şi explora beneficiile acestei noi terapii cu celule stem“, a subliniat dr. Hansmann. Cercetarea a fost publicată în Nature Cardiovascular Research.
HAP este o afecţiune în care tensiunea arterială din circulaţia pulmonară este cronic crescută (hipertensiune pulmonară). Presiunea ridicată este cauzată de obicei de îngustarea sau distrugerea vaselor pulmonare. Boala este progresivă şi, de cele mai multe ori, fatală. În stadii avansate, boala este considerată nevindecabilă. Medicamentele aprobate în prezent pentru HAP vizează în principal vasodilataţia.
Terapia repetitivă cu celule stem mezenchimale are la bază celule din cordonul ombilical al nou-născuţilor şi mai este numită şi HUCMSC (celule stem mezenchimale din cordonul ombilical uman). Studiile cercetătorilor au arătat că produşii acestor celule stem din cordonul ombilical au reuşit să îmbunătăţească regenerarea vaselor de sânge deteriorate, să inhibe inflamaţia vaselor de sânge şi să reducă deteriorarea anumitor părţi ale celulelor.
„Avem dovezi că terapie derivată din HUCMSC a avut multiple efecte benefice: în inima pacienţilor trataţi, a protejat în principal mitocondriile furnizoare de energie, iar în plămâni tratamentul a inhibat în principal inflamaţia şi a stimulat regenerarea celulară. Putem arăta că proteinele, lipidele şi prostaglandina E2 sunt îmbogăţite în celulele stem şi produşii acestora, şi că terapia derivată modulează simultan mai multe căi cheie de semnalizare HAP“, a explicat dr. Hansmann.
Noua abordare terapeutică a fost posibilă printr-o colaborare între dr. Hansmann şi o echipă foarte mare de oameni de ştiinţă, cercetători şi medici, care au ajutat la implementarea acestui „experiment individual de vindecare“. Dr. Hansmann a infuzat celulele stem mezenchimale generate într-un mediu condiţionat, direct în arterele pulmonare, de două ori prin cateterism cardiac şi de trei ori printr-o venă centrală a corpului.
Dr. Hansmann a venit cu această abordare terapeutică pentru HAP după experimentele preliminare cu celule stem mezenchimale animale, pe care le-a efectuat în 2011 şi 2012 la Harvard Medical School din Boston, şi experimentele in vivo efectuate de grupul său de cercetare. Tratamentul a fost efectuat la cererea părinţilor fetiţei bolnave.
Grupul de cercetare lucrează de ani de zile la celulele stem mezenchimale şi a publicat studii despre proprietăţile şi efectele lor regenerative speciale în ţesuturile deteriorate şi cu modificări fiziopatologice. Folosind o tehnologie specială, dr. Hass a reuşit să izoleze celulele stem mezenchimale din ţesutul cordonului ombilical şi să le înmulţească suficient în culturi celulare, astfel încât acestea să poată fi apoi utilizate pentru terapie.
Conform medicului, în cazul hipertensiunii arteriale pulmonare cronice, progresive şi rezistente la terapie, acest tratament trebuie repetat la intervale regulate pentru a avea succes pe termen lung.
Analizele omice ale celulelor stem şi ale produşilor acestora din mai multe cordoane ombilicale au fost efectuate de grupul de cercetare al dr. Hansmann şi de partenerii colaboratori de la universitatea din Leiden, Olanda şi Charité, din Berlin.
