Principalele priorităţi ale guvernului liberal în domeniul Sănătăţii pentru următorii trei ani sunt adoptarea legii vaccinării, “care va cuprinde obligativitatea vaccinării populaţiei”, elaborarea unei legi a prevenţiei, prin care populaţia să fie informată asupra efectelor nocive ale unor alimente sau comportamente, introducerea de consultaţii obligatorii pentru copiii cu vârsta de 5-9 ani şi creşterea capacităţii de screening, atât neonatal, cât şi a mai multor categorii de boli, prevede strategia fiscal-bugetară pe 2020-2022 realizată de Ministerul Finanţelor, consultată de 360medical.ro.
Documentul cuprinde, la capitolul “Politica în domeniul sănătăţii”, mai multe măsuri aferente ariilor strategice de dezvoltare pentru sectorul de sănătate pe termen scurt, mediu şi lung:
- Îmbunătăţirea stării de sănătate şi nutriţie a femeii şi copilului, inclusiv pentru grupuri dezavantajate şi vulnerabile (politici de prevenire a malnutriţiei, obezităţii, decese neonatale prin creşterea accesului la îngrijiri adecvate);
- Elaborarea, finanţarea şi implementarea programelor profilactice pentru copii, prin introducerea consultaţiilor obligatorii pentru copiii cu vârsta de 5-9 ani prin reţeaua de medicină şcolară sau de medicina familiei;
- Creşterea capacităţii de screening neonatal (pentru depistarea malformaţiilor congenitale, a riscului genetic, a erorilor înnăscute de metabolism, a deficienţelor senzoriale şi a fibrozei chistice);
- Reducerea incidenţei bolilor netransmisibile prin măsuri precum: evaluarea riscurilor şi supravegherea activă a populaţiei prin servicii de prevenţie sau screening (inclusiv cumpărarea a 8 unităţi mobile pentru screening-ul cancerului şi îmbunătăţirea capacităţii tehnice a laboratoarelor regionale de patologie şi citologie);
- Reducerea morbidităţii şi mortalităţii cauzate de bolile transmisibile (şi pe termen lung diminuarea semnificativă a incidenţei lor);
- Elaborarea Legii prevenţiei, prin care populaţia să fie informată asupra efectelor nocive ale unor alimente, produse sau obiceiuri alimentare sau comportamentale;
- Adoptarea Legii vaccinării, care va cuprinde obligativitatea vaccinării populaţiei, dar şi obligaţia autorităţilor, în primul rând a Ministerului Sănătăţii, de a desfăşura campanii de informare, de a asigura aprovizionarea cu vaccinuri, de a garanta siguranţa şi calitatea vaccinării conform standardelor europene (Ministerul Sănătăţii va elabora un plan multianual de vaccinare);
- Creşterea capacităţii de screening a bolilor infecţioase transmisibile: hepatită, HIV, tuberculoză;
- Sănătatea în relaţia cu mediul;
- Sănătatea mintală: îmbunătăţirea calităţii vieţii a persoanelor cu tulburări psihice prin asigurarea accesului la terapii medico-psihologice;
- Boli rare: îmbunătăţirea calităţii îngrijirii pacientului pe tot lanţul de îngrijiri şi asigurarea accesului la terapia specifică;
- Introducerea unor acţiuni noi, precum depistarea bolilor cardiovasculare cu risc major pornind de la patologia hipertensivă.
Punerea în aplicare a acestor măsuri urmează să se realizeze în cadsrul programelor naţionale de sănătate publică finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii şi din proiectul privind reforma în domeniul sanitar, finanţat de Banca Mondială, prevede strategia.
Aceeaşi strategie prevede, însă, că bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), care asigură finanţarea programelor de sănătate din România, va scădea în 2020 cu 878 milioane lei faţă de nivelul din acest an, până la 41,041 miliarde lei.
Pentru anii următori, Ministerul Finanţelor estimează creşteri modeste ale bugetului FNUASS: până la 41,265 miliarde lei în 2021 şi la 42,872 miliarde lei în 2022.
