Industria farmaceutică din România, care include în principal producători de medicamente generice, şi-a redus producţia cu 25,8% în iunie comparativ cu aceeaşi lună din 2018, cea mai mare scădere lunară înregistrată în ultimii ani, arată datele oficiale consultate de 360medical.ro.
În primele şase luni din 2019, sectorul “fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice” din cadrul industriei din România a scăzut cu 6% faţă de aceeaşi perioadă din 2018.
Potrivit reprezentanţilor producătorilor, evoluţia este explicată de creşterea accelerată a costurilor de producţie, de taxa clawback şi de criza de forţă de muncă.
“Costurile de fabricatie au crescut cu 40%, taxa clawback (o taxa aplicata disproportional producatorilor de medicamente ieftine) se asteapta sa atinga un record de peste 30% si in plus, deficitul de personal calificat este fara precedent”, a declarat recent directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), Dr. Dragos Damian.
De altfel, piaţa farmaceutică românească este dominată de medicamentele din import, o tendinţă care se accentuează în acest an, potrivit datelor oficiale.
Astfel, România a importat produse medicale şi farmaceutice în valoare de 1,136 miliarde euro, în creştere cu 24,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce exporturile au însumat 265,5 milioane euro, în urcare cu 1,4%.
În România există peste 30 de fabrici de medicamente, iar reprezentanţii acestora afirmă că planurile lor de dezvoltare sunt puse sub semnul întrebării din cauza taxei clawback, care ajunge la 25% din cifra de afaceri.
În 2018, industria farmaceutică din România şi-a majorat producţia cu 7,5% comparativ cu anul precedent.
Sectorul “fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice” avea circa 11.000 de angajaţi la finalul anului trecut, potrivit datelor oficiale.
În urmă cu un an, Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), care reuneşte 16 unităţi de producţie din România, afirma că producţia internă de medicamente s-a redus cu 40% în ultimii zece ani, mai ales ca urmare a impactului negativ al politicilor publice din domeniul manufacturii de medicamente.
