Doi pacienţi cu leucemie limfocitară cronică din SUA au intrat în remisie în urma terapiei CAR-T. Ei au fost monitorizaţi timp de 10 ani. ,,România trebuie să se alinieze medicinei europene şi internaţionale şi în ceea ce priveşte terapiile celulare. Această terapie personalizată face minuni în ceea ce priveşte tratamentul cancerului”, a afirmat la dezbaterea ,,Fighting Cancer360”, organizată de redacţia 360medical.ro. prof. univ. dr. Alina Daniela Tănase, director medical al Institutului Clinic Fundeni. În ţara noastră, este deja inclus este în lista de medicamente oncologice un medicament ,,viu” de tip CAR-T. În opinia medicului, aceste terapii celulare care acum au indicaţii în cancere hematologice, îşi vor extinde mai mult aria de la hematologie la oncologie.
Sunt câţiva ani de când a apărut această terapie CAR-T în lume. Este o terapie înregistrată în Statele Unite în 2017 şi în Europa în 2018. ,,Începând cu anul trecut avem şi noi inclus primul medicament în Programul Naţional de Oncologie. Chiar dacă este un medicament introdus într-o listă de oncologice, el este un medicament viu. Este cu totul şi cu totul altă tehnologie decât ceea ce ştim despre tratamentul cancerului de până acum”, a explicat prof. univ. dr. Alina Daniela Tănase.
Potrivit medicului hematolog în România, la ora actuală medicamentul este aprobat pentru două indicaţii: leucemia acută limfoblastică la copil şi tânăr sub 25 ani şi limfomul cu celulă mare B, la adult, ambele maladii recăzute sau refractare la cel puţin două linii de chimioterapie.
Acest tip de terapie inovativă personalizată, care foloseşte celulele proprii ale pacientului, are indicaţii standard pentru două tipuri de cancere hematologice, dar în viitor şi pacienţii cu alte tipuri de cancere ar putea să spere că terapia CAR-T le-ar putea aduce vindecarea.
,,Cu siguranţă că în 5 ani de acum încolo aceste tipuri de terapii vor prelua mult mai multe indicaţii şi mult mai multe cancere hematologice şi probabil că se va trece către terapia oncologică, fiindcă este visul oricărui medic să trateze cancerul cu celule proprii ale organismului, învăţate să atace tumora”, a spus directorul medical al Institutului Clinic Fundeni.
În toată Europa, centrele de transplant sunt cele care au preluat şi această terapie celulară. Şi în România Centrul de transplant de la Institutul Fundeni a primit acreditarea pentru a putea administra aceste terapii.
,,Nu se pot administra în orice centru, trebuie să facem dovada calităţii procedurilor standardizate prin care recoltăm aceste limfocite şi a experienţei specialiştilor pentru a administra, manipula şi monitoriza efectele adverse ale acestor medicamente. Institutul a primit acreditarea la sfârşitul anului trecut şi am început să recoltăm aceste limfocite de la pacienţi. Aceste terapii sunt minunate, oferă o şansă la viaţă pentru cei care nu au altă alternativă de tratament, dar nu la sută la sută din pacienţi”, a mai spus directorul medical al Institutului Fundeni.
Este o terapie foarte costisitoare şi cu multe efecte adverse, dar şi cu rezultate spectaculoase.
,,În limfoamele cu celulă mare B, 40-50% dintre pacienţi rămân fără boală. Cu siguranţă că este un procent foarte mare, gândindu-ne că nu au altă variantă de tratament şi boala avansează în timp foarte scurt. În leucemiile acute limfoblastice la copii şi adultul tânăr rezultatele sunt şi mai bune, răspunsul ajunge până la 80% din pacienţi”, a spus hematologul referindu-se la rezultatele terapiei CAR-T.
Pacienţii cu mielom multiplu şi-au pus şi ei speranţe în terapiile celulare şi în momentul de faţă există înregistrat în SUA un medicament CAR-T pentru mielom multiplu, la pacienţii recăzuţi şi refractari la mai mult de 4 linii de terapie.
,,Încă nu este înregistrat în Europa şi România, cu siguranţă că va fi înregistrat şi în ţara noastră în anii care vin, deocamdată nu e accesibil pentru această indicaţie la noi”, a specificat prof.dr. Alina Daniela Tănase.
În ceea ce priveşte implementarea acestor terapii în România este un pas important de aliniere a României în rândul statelor civilizate din punct de vedere al sistemului sanitar.
,,Încercăm să facem drumul mai uşor, după ce va deveni o terapie de rutină, lucrurile vor evolua şi vor creşte. Se vor deschide şi alte centre şi vom putea oferi terapie şi altor pacienţi”, a spus încrezătoare specialista.
În momentul acesta orice medic hematolog sau orice medic curant poate găsi pe siteul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate protocolul medicamentului care are şi un formular de trimitere la Comisia de Terapii celulare. Medicul poate să-l completeze şi să-l trimită Comisiei.
,,Comisia funcţionează şi până acum au fost câteva cazuri la care am recoltat limfocitele. Încă nu le-am administrat, e un proces greoi, suntem încă la început. Nimeni nu a fost familiarizat cu acest gen de terapie, care este un medicament, dar de fapt sunt nişte celule. E greu sa aducem aceste celule sub formă de medicament, dar va deveni o terapie de rutină în viitorul apropiat”, a precizat hematologul.
Acum autorităţile încearcă să creeze un Subprogram de terapii celulare în cadrul Programului naţional de Oncologie.
Dr. Adela Cojan, CNAS: Cancerul nu va dispărea niciodată complet, dar prevenirea lui poate reduce mortalitatea
