În SUA sunt peste 200 de medicamente care au incluse în prospect informaţii de natură farmacogenomică, extrem de utile pentru a le folosi în condiţii de mai bună siguranţă şi de mai mare eficacitate. Din 2010, în Europa există primele medicamente la care indicaţia terapeutică este condiţionată de existenţa unei anumite mutaţii. În timp ce în diverse state occidentale există deja proiecte şi tentative de-a introduce în practica curentă genomica şi farmacogenomica, în România lucrurile sunt abia la început. ,,Activitatea de genomică în România este mai mult decât firavă”, a declarat la dezbaterea Access and Therapies360 prof. univ. dr. farm. Robert Ancuceanu, Profesor Botanică Farmaceutică şi Biologie Celulară în Cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”(UMFCD).
La acest eveniment online, partener ştiinţific a fost Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, cea care a făcut deja primii paşi în domeniul genomicii şi farmacogenomicii.
,,Suntem la un stadiu extrem de incipient, dar din punctul meu de vedere vestea bună este că deja s-a făcut ceva. Eu am un sentiment de satisfacţie, ştiu că ceea ce s-a făcut până acum, puţinul care s-a făcut aparţine Universităţii din care fac parte, UMF Carol Davila, care a reuşit să convingă decidenţii să creeze Institutul de genomică din România. Sigur, deocamdată el este creat mai mult pe hârtie, în sensul că avem o Hotărâre de Guvern adoptată prin care se creează acest Institut de Genomică, dar el creează premizele pentru a dezvolta activitatea referitoare la genomică în România”, a explicat prof. univ. dr. farm. Robert Ancuceanu.
Profesorul de Botanică Farmaceutică şi Biologie Celulară a explicat pe înţelesul tuturor ce înseamnă genomica şi de ce este importantă pentru medicină şi pentru accesul la terapii.
,,Se vorbeşte de subiectul medicinei personalizate de mai bine de 10 -15 ani, ne dorim medicină personalizată. Dar nu poţi să faci medicină personalizată decât în momentul în care intervenţia medicală este adaptată la nivel de genom, iar asta înseamnă să citeşti, să descifrezi, să secvenţiezi genomul fiecărei persoane”, a atras atenţia prof. dr. farm. Robert Ancuceanu.
Referindu-se la progresele impresionante care s-au făcut de la începutul anilor 2000 când s-a lansat celebrul proiect al genomului uman şi când fuseseră secvenţiate informaţii de la 35 de persoane, farmacistul a arătat cât de mult au scăzut preţurile pentru secvenţierea genomului uman în ultimii ani.
,,La vremea respectivă a secvenţia un genom complet costa 10 milioane dolari/ per persoană. A trecut timpul şi la începutul anilor 2010 preţul a ajuns la 10.000 de dolari per persoană, iar în 2015 preţul a coborât la 1000 de euro pe persoană şi astăzi ne apropiem de costul de secvenţiere de 600 de euro per genom, iar ţinta ceva mai îndepărtată e să avem costuri de circa 100 de euro”, a precizat prof. Ancuceanu, care a ţinut să menţioneze că ar fi ideal dacă sistemul de sănătate ar putea să preia aceste costuri legate de secvenţiere.
În ţările care implementează genomica şi o transferă la nivelul practicii clinice, primii care beneficiază sunt pacienţii cu cancer şi cu boli rare, dar în opinia farm. Robert Ancuceanu genomica are beneficii multiple în multe arii terapeutice.
,,Ne aşteptăm să revoluţioneze practica medicală şi farmaceutică. Există o ramură a genomicii care se dezvoltă tot mai mult, tinde să devină un domeniu oarecum distinct, farmacogenomica, care studiază modul în care genele noastre răspund la medicamente”, a mai spus reprezentantul UMFCD.
Problema care se va pune peste tot în lume este însă cine va suporta costurile şi cum le va suporta. ,,Ne punem problema cum facem ca medicii de familie să recomande secvenţierea genomică respectivă, iar farmaciştii s-o facă, deoarece există proiecte pilot în care farmaciştii sunt implicaţi şi prelevează probe de salivă sau alte probe biologice pe care să facă secvenţierea genomică. Pentru România ne punem aceeaşi întrebare: cine va suporta aceste costuri, pentru că este de aşteptat ca beneficiile să fie enorme. Din păcate, suntem la un nivel foarte primitiv, precar”, a mărturisit prof. univ. dr. farm. Robert Ancuceanu.
Daniel Bran, vicepreşedintele APMGR: Medicamentele generice sunt utilizate suboptimal
Vezi si Dr. Ioana Bianchi, ARPIM: Lungul drum al medicamentelor compensate în România
