Un grup de citokine care pot ajuta la stabilirea pacienţilor cu Covid-19, expuşi riscului de îmbolnăvire gravă şi deces, au fost identificate într-un studiu prezentat la Congresul European de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase (ECCMID), care se desfăşoară în perioada 23-26 aprilie la Lisabona, Portugalia.
O reacţie exagerată a sistemului imunitar, în care nivelurile foarte mari de citokine (proteine), produc un nivel dăunător de inflamaţie, poate duce la insuficienţă de organe şi deces la pacienţii cu Covid-19. Posibilitatea de a măsura nivelurile acestor citokine la internarea pacienţilor în spital ar permite identificarea bolnavilor cu cel mai rău prognostic şi personalizarea terapiilor acestora. Până acum însă, specialiştii nu ştiau care dintre citokine conduc acest proces.
Dr. Emanuela Sozio, de la clinica de boli infecţioase, Azienda Sanitaria Universitaria Friuli Centrale, din Udine, Italia, şi colegii săi de la departamentul de medicină de laborator, au efectuat un studiu retrospectiv pe 415 pacienţi (dintre care 65,5% bărbaţi), spitalizaţi cu Covid-19, în perioada mai 2020 - martie 2021. Cohorta de studiu a inclus pacienţi cu toate nivelurile de severitate ale bolii.
Pacienţii, care au avut o vârstă medie de 70 de ani, au fost clasificaţi ca având boală uşoară/moderată sau boală severă/critică, conform definiţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
15,7% dintre pacienţi au murit în spital şi 23,6% au avut un rezultat negativ (intubaţie orotraheală sau/şi deces).
Cercetătorii au măsurat nivelurile serice ale unui grup mare de citokine la admiterea pacienţilor în spital pe care le-au comparat apoi cu rezultatele acestora, în combinaţie cu alţi biomarkeri, precum proteina C reactivă (CRP) şi fragmentul mijlociu al proadrenomedulinei (MR-proADM), cea mai stabilă parte din structura adrenomedulinei (ADM), un peptid cu rol imunomodulator, metabolic şi vasodilatator.
Specialiştii au reuşit să construiască un arbore decizional (o diagramă), care le-a permis să estimeze pacienţii cu risc pentru un rezultat negativ, pe baza nivelurilor de citokine şi al altor biomarkeri din sânge.
Iniţial, ei au împărţit pacienţii în două grupuri, pe baza nivelurilor lor de IL-6 (interleukină-6), înainte de a analiza şi nivelurile de IL-10, MR-proADM, sIL2Ra, IP10 şi CRP pentru a determina dacă pacienţii erau expuşi riscului unui rezultat negativ.
Analiza a arătat, printre altele, că un nivel ridicat de IP-10 la internare poate semnala un răspuns imun excesiv, care poate duce la fibroză pulmonară şi la necesitatea intubării pacientului.
O altă constatare a indicat faptul că nivelurile ridicate de IL-6, o citokină proinflamatoare, pot fi însoţite de niveluri ridicate de sIL2Ra (receptorul solubil alfa pentru IL2), şi IL-10, care au un rol antiinflamator. Această constatare este importantă, deoarece în astfel de cazuri, medicamentele imunosupresoare utilizate în mod normal pentru a trata boala Covid-19 sever ar putea face mai mult rău decât bine.
„Nu este întotdeauna posibil să se determine care pacienţi cu Covid-19 au cel mai rău prognostic, mai ales din timp. Cu toate acestea, devine din ce în ce mai clar că, cu cât tratăm mai devreme inflamaţia excesivă (raportată în formele grave de Covid-19), cu atât este mai probabil să o oprim rapid şi definitiv şi astfel să evităm deteriorarea ireversibilă a organelor. Munca noastră poate ajuta la selectarea pacienţilor cu prognosticuri mai grave, care trebuie internaţi în unităţi speciale de tratament şi poate ajuta la personalizarea tratamentului“, a concluzionat dr. Sozio.
