Raport: Modelul asigurărilor sociale de sănătate, nesustenabil pe termen lung. Tabloul sănătății în țările est-europene
Sistemele publice de sănătate din Centrul și Estul Europei, inclusiv din România, sunt finanțate, în cea mai mare parte, prin contribuții de asigurări de sănătate plătite de angajați sau angajatori. A doua sursă majoră de finanțare a sănătății în regiune sunt plățile din buzunarul pacienților. Acest model nu este, însă, sustenabil pe termen lung, mai ales ca urmare a îmbătrânirii populației, și generează nevoi medicale neacoperite prin procentul mare de cheltuieli pe care pacienții trebuie să le acopere din propriile resurse, arată raportul “La răscruce: Sistemele de Sănătate în Europa Centrală și de Est”, realizat de Economist Impact pentru AmCham EU.
Potrivit raportului, subfinanțarea istorică a sistemului de sănătate și dotarea modestă a spitalelor publice în țările din Europa Centrală și de Est (ECE) au avut consecințe chiar în pandemia de Covid-19: ratele de mortalitate asociate Covid-19 au fost mai mari decât în vestul Europei.
Chiar dacă pandemia a generat o creștere a alocărilor pentru sănătate, această situație nu se va menține începând din 2023, deoarece mecanismul de finanțare nu permite alocări semnificativ mai mari.
Doar câteva state din regiune au scheme complementare cu adevărat dezvoltate de contribuții de sănătate care reduc plățile din buzunar. România nu se numără printre acestea, finanțarea sistemului de sănătate fiind realizat prin fonduri publice (circa 80%) și din buzunarul pacienților (circa 20%).
În regiune, Bulgaria și Ungaria au cele mai mari procente ale plăților din buzunar în finanțarea sistemelor de sănătate – 37%, respectiv 27%.
Autorii raportului recomandă reducerea dependenței de plățile din buzunar și diversificarea fluxurilor de venituri în sistemele de sănătate din ECE prin reforme politice, pentru a limita nevoile medicale nesatisfăcute și pentru a reduce povara financiară asociată asistenței medicale.
“Deși niciun model sau sistem de sănătate nu este perfect, guvernele ar trebui să vizeze asigurarea accesului universal la asistență medicală”, menționează documentul.
Raportul avertizează că estimările indică o accelerare a îmbătrânii populației și o creștere a prevalenței bolilor cronice și a celor legate de stilul de viață.
“Aceste nevoi sunt gestionate cel mai bine în afara sistemului de sănătate, prin dezvoltarea unei rețele integrate puternice de îngrijire primară, comunitară și pe termen lung, strâns legată de sistemul de asistență socială. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate ar trebui să acorde prioritate serviciilor de îngrijire primară și comunitară”, indică raportul.
Astfel de politici ar permite alocarea de resurse mai mari pentru prevenție și pentru reformarea modelului de sănătate bazat pe internare în spital, consideră autorii raportului.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.