Raport: Prioritizarea sănătății în urma pandemiei ar aduce beneficii economice și sociale importante României

iulie 13 16:23 2020

Articol scris de:

Sorin Melenciuc

Timp citire articol: 6 minut(e)

Prioritizarea sectorului de sănătate de către guvern în urma pandemiei ar aduce beneficii economice și sociale importante României, între care reducerea gradului de sănătate precară, creșterea rduratei de viață sănătoasă, extinderea capacității de muncă a populației și creșterea mai rapidă a produsului intern brut (PIB), arată raportul “Prioritizarea sănătății: O rețetă pentru prosperitate” realizat de compania de consultanță McKinsey.

Raportul realizat de experții de la McKinsey Global Institute analizează aspectele care ar putea îmbunătăți sănătatea populației lumii și cât de mari ar fi beneficiile economice și sociale ale societăților dacă numărul deceselor premature și al dizabilităților ar putea fi redus, iar angajații ar avea mai puține probleme de sănătate. România este una dintre cele 200 de țări analizate

Concluzia raportului este că prioritizarea sănătății în urma pandemiei Covid-19 poate stimula recuperarea globală și poate aduce beneficii economice și sociale masive inclusiv României.

Primele estimări sugerează că pandemia și repercursiunile acesteia ar putea duce la o scădere de 3 până la 8% a PIB-ului mondial în 2020. Cu toate acestea, în fiecare an, sănătatea precară reduce PIB-ul global cu 15%, subliniază raportul.

“Apelând la măsuri deja existente astăzi la scară largă, prevalența agravantă la nivel global a bolilor ar putea fi redusă cu aproximativ 40% în următoarele două decenii. Cifrele referitoare la Europa de Vest, respectiv Europa de Est și regiunea Asiei Centrale dezvăluie același nivel de 41 procente pentru 2040”, arată raportul.

ESTIMĂRI PENTRU ROMÂNIA

Estimările pentru România indică faptul că reducerea potențială a gradului de sănătate precară este de 37 % în acest interval.

“O reducere de această dimensiune ar aduce beneficii uriașe: vârsta medie de 65 de ani în 2040 ar putea fi echivalentul celei de 55 de ani astăzi din punct de vedere al sănătății. Mortalitatea infantilă ar scădea cu 65 %, decalajul inegalității în sănătate s-ar reduce, iar mai mult cu 230 de milioane de persoane ar fi în viață până în 2040”, afirmă autori raportului.

Mai mult, anual, la nivel mondial, fiecare persoană ar câștiga încă 21 de zile de viață sănătoasă, în timp ce în România creșterea ar fi de 27 de zile sănătoase.

O sănătate mai bună ar putea adăuga 12 miliarde de dolari la PIB-ul mondial în 2040, o creștere accelerată de 8% care se traduce printr-o evoluție mai rapidă cu 0,4% în fiecare an.

România ar putea beneficia de o creștere suplimentară a PIB de 9% – adică cu 26 de miliarde de dolari – în următoarele două decenii.

“Aproximativ jumătate din aceste beneficii economice anuale provin din faptul că, la nivel mondial, forța de muncă este mai extinsă și într-o stare de sănătate mai bună. Restul procentelor provin din extinderea capacității de muncă a persoanelor în vârstă, a celor cu dizabilități și a îngrijitorilor informali, precum și din îmbunătățirea productivității deoarece prevalența bolilor cronice este mai redusă”, menționează raportul.

În România, beneficiile cele mai mari, a căror valoare se ridică la 11,5 miliarde de dolari, vor fi generate de extinderea capacității de muncă a categoriilor menționate, în timp ce aproape 8 miliarde de dolari vor proveni din reducerea nivelului de sănătate precară.

Randamentul economic ar putea fi între 2 și 4 dolari pentru fiecare dolar investit într-o sănătate mai bună. În cazul specific al României, fiecare dolar investit va genera 1,8 dolari în plus.

Cercetările arată că 70% din oportunitatea neexploatată de a îmbunătăți sănătatea este generată de zona profilactică.

“Aproximativ aceeași proporție se aplică și pentru România, cu 36% provenind din reducerea nivelului de sănătate precară prin implementarea de măsuri de mediu, sociale și comportamentale de combatere a acesteia, în timp ce alte 35% provin din prevenție și promovarea sănătății”, se arată în document.

Autorii raportului arată că adulții activi în câmpul muncii din Europa de Est și Asia Centrală ar putea fi mai bine protejați de problemele de sănătate legate de stilul de viață. În această regiune, în topul celor mai ridicate riscuri de sănătate sunt bolile cardiovasculare și problemele legate de sistemul muscular și cel osos.

“În România, primele două în topul celor mai de impact intervenții privind sănătatea ar trebui să vizeze medicamentele pentru bolile de inimă, prevenirea accidentelor vasculare cerebrale și diabetul, respectiv vaccinurile, în timp ce, pe locul al treilea în clasament, s-ar regăsi măsurile legate de regimul alimentar. Sperăm că aceste rezultate vor ajuta la schimbarea percepției des întâlnite că sănătatea este o povară socială și vor fi privite drept o oportunitate de îmbunătățire atât a stării de sănătate a fiecăruia dintre noi cât și a performanței economice colective” comentează Alexandru Filip, partener coordonator al biroului McKinsey & Company din București și Lider al McKinsey DnA (Digital and Analytics) Practice în Europa Centrală.

“Prin îmbunătățirea sistemului de sănătate putem compensa parțial declinul demografic la care asistăm în țara noastră în prezent”, a completat expertul.

Conștientizarea beneficiilor expuse în acest raport ar presupune redirecționarea cheltuielilor către zona de prevenție în sistemele de sănătate, în condițiile în care prevenția este mai puțin costisitoare decât tratamentul.

Transferul cheltuielilor incrementale către prevenție nu ar fi însă, simplu, deoarece necesită schimbări substanțiale în ceea ce privește direcția și modul în care se furnizează serviciile de asistență medicală, precum și schimbări în comunități care ar ajuta persoanele să crească, să muncească și să îmbătrânească sănătos, menționează experții.

Raportul oferă recomandări detaliate pentru guverne, lideri de afaceri, furnizori de servicii medicale și alte părți interesate care cuprind patru domenii: investiții în sănătate privind toate aspectele politicilor economice și sociale; păstrarea sănătății pe agenda tuturor, promovând locuri de muncă care pun accent pe sănătate și incluziune, acordând atenție integrării angajaților în vârstă și a persoanelor cu dizabilități; transformarea sistemelor de asistență medicală cu ajutorul unei colaborări mai strânse cu furnizorii de servicii medicale și încurajând pacienții să utilizeze canale digitale (bazându-se pe numeroase astfel de interacțiuni de succes din timpul crizei) și încurajarea inovației mai ales în zona terapeutică.

Potrivit concluziilor raportului, beneficiile unei sănătăți sunt o creștere economică suplimentară substanțială (de circa 12 trilioane de dolari la nivel mondial în următoarele 2 decenii), sute de milioane de vieți salvate și un grad mai ridicat de bunăstare.