Raport: Sistemele de sănătate din România și din celelalte state din regiune rămân subfinanțate și bazate pe un model învechit, centrat pe îngrijirea în spital

Raport: Sistemele de sănătate din România și din celelalte state din regiune rămân subfinanțate și bazate pe un model învechit, centrat pe îngrijirea în spital
octombrie 30 12:53 2019 4 minut(e)

Sistemele de sănătate din România și din celelalte state din Europa Centrală și de Est rămân subfinanțate și continuă să fie bazate pe un model învechit, centrat pe îngrijirea în spitale, arată raportul Central and Eastern Europe Prosperity Report 2019” realizat de Legatul Institute din Londra pentru grupul bancar austriac Erste Group.

Raportul notează că diferențele între perspectivele pacienților din statele din Europa Centrală și de Est și ale celor din vestul Europei s-au redus în ultimii 30 de ani, după prăbușirea Cortinei de Fier, multe state din regiune ajungând la o speranță medie de viață apropiată de media Uniunii Europene, de 83,6 ani pentru femei și de 78,2 ani pentru bărbați.

De asemenea, indicatori-cheie precum cei privind mortalitatea și incidența unor boli, au înregistrat îmbunătățiri și s-au apropiat de nivelul din vestul Europei.

Totuși, există diferențe semnificative între statele din regiune în privința sănătății, România fiind printre statele cu performanțe mai slabe din acest punct de vedere, indică raportul.

“Șapte state din regiune se clasează mai jos de locul 70 în clasamentul agregat global al sănătății și, dacă se ia în calcul prevalența problemelor de sănătate în rândul populației, România se clasează pe locul 144 din 145 de țări, Serbia pe locul 127 și Estonia pe locul 130”, menționează raportul.

Autorii raportului asociază aceste performanțe scăzute cu nivelul redus al cheltuielilor pentru sănătate.

“De exemplu, cheltuielile guvernamentale pentru sănătate sunt de obicei sub media UE de 10% din produsul intern brut (PIB), Letonia înregistrând 5,7%, România 5,9% și Polonia 6,3% în 2018”, precizează raportul.

Astfel, Letonia are cheltuieli pentru sănătate de 940 dolari pe locuitor, România de 1.079 dolari, iar Polonia de 1.570 dolari, mult sub nivelul din Germania, de 5.551 dolari pe cap de locuitor.

Raportul punctează că satisfacția redusă a populației din aceste țări în legătură cu serviciile de sănătate nu se va schimba până ce nu apar schimbări reale în sistemele medicale.

“Bineînțeles, calitatea serviciilor de sănătate nu înseamnă doar sumele cheltuite. Ea este legată și de eficiența sistemelor existente, iar principala caracteristică a întregului sistem de sănătate din Europa Centrală și de Est este că rămâne prea dependent de îngrijirea secundară (bazată pe spitale)”, arată raportul.

Autorii raportului notează că dependența excesivă de îngrijirea din spitale este o relicvă a perioadei comuniste, când “modelul Semashko” folosit în fostul spațiu sovietic considera sistemul de sănătate mai degrabă ca un mijloc de a trata bolile și nu de a preveni problemele de sănătate sau de a îmbunătăți sănătatea populației.

Modelul Semashko prevede că finanţarea, organizarea şi gestionarea sistemului de sănătate aparţin exclusiv statului.

“Acest model a avut un impact asupra formei sistemului în Europa Centrală și de Est, unele state având un număr dublu de paturi raportat la 1.000 de locuitori comparativ cu Marea Britanie sau Canada”, arată raportul.

Autorii documentului consideră că mulți pacienții care ajung în spitale ar putea fi mult mai bine tratați în altă parte.

“Afecțiuni de durată precum astmul, diabetul și insuficiența cardiacă au fost identificate de OMS ca fiind cele care generează cele mai multe internări în spital ce pot fi evitate”, se menționează în raport.

Experții care au realizat raportul estimează că este nevoie de o schimbare culturală în rândul populației, dar și a profesioniștilor în domeniul sănătății din aceste țări pentru a favoriza mai mult îngrijirea primară, educația în domeniul sănătății și promovarea unui stil de viață sănătos.

În fața provocării legate de cererea tot mai mare de servicii de sănătate, statele din regiune au recurs la mutarea unei părți tot mai mari a costurilor de finanțare a sistemului medical către pacienți.

“Această tendință ia mai multe forme, incluzând sisteme private de asigurări de sănătate pentru angajați, scheme publice și plata unor sume direct de către pacienți”, precizează raportul.

Raportul menționează și recentele epidemii de rujeolă din unele state din regiune, mai ales în Serbia, Bulgaria și România, “cauzate de ratele reduse de vaccinare, parțial provocate de subfinanțare și de numărul insuficient de campanii de informare și de conștientizare”.

Autorii documentului avertizează că aceste deficiențe în materie de sănătate publică au un impact negativ asupra calității vieții în statele din regiune, confruntate deja cu o emigrație masivă către statele din vestul Europei.

“Prăbușirea ratei de vaccinare pentru rujeolă în ultimul deceniu a avut ca rezultat căderea României de pe locul 49 până pe locul 102 în clasamentul prosperității realizat de Legatum”, punctează raportul.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Niciun comentariu!

Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.

Adaugă un comentariu

Datele tale sunt în siguranță! Adresa de e-mail nu va fi publicată. Datele introduse nu vor fi distribuite către terți.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.