Alergiile alimentarea ar putea crește semnificativ riscul de boli de inimă și deces cardiovascular, sugerează un studiu
Răspunsurile alergice la alimentele obișnuite, cum ar fi lactatele și alunele, ar putea fi o cauză importantă și neidentificată până acum a bolilor de inimă, sugerează o nouă cercetare. Acest risc sporit ar putea fi comparabil cu – sau ar putea chiar depăși – riscurile reprezentate de fumat, precum și de diabet și poliartrită reumatoidă, raportează cercetătorii.
Oamenii de știință de la Centrul medical american al universității din Virginia (UVA) au analizat mii de adulți de-a lungul timpului și au descoperit că persoanele care au produs anticorpi ca răspuns la produsele lactate și la alte alimente prezentau un risc ridicat de deces cardiovascular.
Rezultatele au fost valabile chiar și atunci când au fost luați în considerare factorii de risc tradiționali pentru bolile de inimă, cum ar fi fumatul, hipertensiunea arterială și diabetul.
Cea mai puternică legătură a fost pentru laptele de vacă, dar și alți alergeni, cum ar fi arahidele și creveții, au fost, de asemenea, semnificativi.
Descoperirile sunt îngrijorătoare, fiind pentru prima dată când anticorpii IgE (imunoglobulina E) la alimente comune au fost legați de un risc crescut de mortalitate cardiovasculară, raportează cercetătorii.
Constatările nu dovedesc în mod concludent că anticorpii alimentari sunt cauza riscului crescut, dar lucrarea se bazează pe studii anterioare care fac legătura între inflamația alergică și bolile de inimă.
Aproximativ 15% dintre adulți produc anticorpi IgE ca răspuns la laptele de vacă, arahide și alte alimente.
În timp ce acești anticorpi fac ca unele persoane să aibă alergii alimentare severe, mulți adulți care produc acești anticorpi nu au nicio alergie alimentară evidentă.
Noua cercetare a constatat că cea mai puternică legătură cu decesul cardiovascular a fost la persoanele care aveau anticorpi, dar care au continuat să consume alimentele respective în mod regulat – ceea ce sugerează că nu aveau o alergie alimentară severă.
Echipa a analizat prezența anticorpilor IgE la alimente care au fost detectați în probele de sânge.
„Nu credem că majoritatea acestor subiecți au avut de fapt o alergie alimentară evidentă, astfel că povestea noastră este mai mult despre un răspuns imunitar la alimente, altfel tăcut”, a declarat cercetătorul Jeffrey Wilson, doctor în medicină și expert în alergii și imunologie la facultatea de medicină a Universității din Virginia.
Potrivit cercetătorului, deși aceste răspunsuri pot să nu fie suficient de puternice pentru a provoca reacții alergice acute la alimente, ele ar putea totuși să provoace inflamații și, în timp, să ducă la probleme precum bolile de inimă.
Constatări neașteptate privind alergiile alimentare
Cercetătorii au început să investigheze posibilitatea ca alergiile alimentare comune să dăuneze inimii după ce membrii echipei UVA au legat anterior o formă neobișnuită de alergie alimentară răspândită de căpușe de bolile de inimă.
Această alergie, identificată pentru prima dată de Thomas Platts-Mills, doctor în medicină și doctor în științe laUVA, este transmisă prin mușcătura căpușei amblyomma americanum (steaua singuratică), care se găsește la nivel național înStatele Unite.
Alergia – numită în mod obișnuit, deși incorect, „alergia la carnea roșie” – sensibilizează oamenii la un anumit zahăr, alfa-gal, care se găsește în carnea de mamifere.
Forma simptomatică a alergiei, cunoscută sub numele de „sindrom alfa-gal”, poate provoca urticarie, dureri de stomac și dificultăți de respirație – chiar anafilaxie potențial mortală – la trei până la opt ore după ce persoanele afectate mănâncă carne de vită sau de porc. Păsările de curte și peștele nu conțin acest zahăr, deci nu declanșează o reacție.
Pentru a vedea dacă și alte alergii alimentare ar putea afecta inima, echipa a analizat datele colectate de la 5.374 de participanți în cadrul Sondajului Național pentru Examinarea Sănătății (NHANES) și din Studiul multi-etnic asupra aterosclerozei (MESA).
Dintre aceste persoane, 285 au murit din cauze cardiovasculare.
În rândul participanților la NHANES, anticorpii IgE la cel puțin un aliment au fost asociați cu un risc semnificativ mai mare de deces cardiovascular, au constatat cercetătorii.
Acest lucru a fost valabil în special pentru persoanele sensibile la lapte, o constatare care a fost valabilă și în rândul participanților la studiul MESA.
O analiză suplimentară a identificat, de asemenea, sensibilizarea la alune și creveți ca factori de risc semnificativ pentru moartea cardiovasculară la acele persoane care le consumau în mod obișnuit.
„Am observat anterior o legătură între anticorpii alergici la alergenul alfa-gal de carne roșie și bolile de inimă”, a explicat Wilson.
Această constatare a fost susținută de un studiu mai amplu din Australia, a explicat cercetătorul, dar cercetarea actuală sugerează că o legătură între anticorpii alergici la alergeni alimentari și bolile de inimă nu se limitează la alfa-gal, ceea ce „este, într-un fel, o constatare surprinzătoare”
Alergiile și inima
Deși aceasta este prima dată când anticorpii alergici la alimente comune au fost legați de mortalitatea cardiovasculară, alte afecțiuni alergice – cum ar fi astmul și erupția cutanată cu mâncărimi cunoscută sub numele de eczemă sau dermatită atopică – au fost identificate anterior ca factori de risc pentru bolile cardiovasculare.
Cercetătorii speculează că anticorpii alergici la alimente ar putea afecta inima prin faptul că duc la activarea unor celule specializate, numite mastocite.
Se știe că mastocitele din piele și intestin contribuie la reacțiile alergice clasice, dar acestea se găsesc și în vasele de sânge și în țesutul cardiac.
Activarea persistentă a mastocitelor ar putea conduce la inflamație, contribuind la acumularea de plăci nocive care pot provoca atacuri de cord (infarct miocardic) sau alte leziuni cardiace, cred cercetătorii.
Oamenii de știință subliniază, totuși, că este posibil ca și alți factori genetici sau de mediu să fie în joc. Este chiar posibil ca bolile cardiovasculare să crească riscul de sensibilizare alimentară – ceea ce înseamnă că bolile de inimă ar putea crește riscul de alergii alimentare, mai degrabă decât invers – deși noile rezultate sugerează că acest lucru este puțin probabil.
Cercetătorii fac apel la studii suplimentare pentru a înțelege mai bine implicațiile acestor descoperiri înainte de a recomanda orice schimbare în modul în care medicii tratează sau gestionează alergiile alimentare.
„Acest studiu ridică posibilitatea ca, în viitor, un test de sânge să ajute la furnizarea de informații personalizate despre o dietă sănătoasă pentru inimă”, a declarat Wilson, „deși înainte ca acest lucru să poată fi recomandat, mai avem încă mult de lucru pentru a înțelege aceste constatări”, a precizat cercetătorul.
