Recordurile negative în materie de sănătate ale României în UE

Recordurile negative în materie de sănătate ale României în UE
noiembrie 28 17:49 2019 5 minut(e)

România cumulează mai multe recorduri negative în materie de sănătate, care afectează capacitatea țării de a răspunde nevoilor actuale ale populației, arată datele prezentate în ultimul raport anual al Comisie Europene privind sănătatea din statele membre ale UE.

360medical.ro vă prezintă aceste recorduri negative, așa cum sunt prezentate în raport:

Cele mai mici cheltuieli pentru sănătate

“Cheltuielile pentru sănătate sunt mai mici decât în orice altă țară din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (5,2% din PIB în 2017, comparativ cu media UE de 9,8%). Subfinanțarea sistemului afectează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populației, situație care va deveni din ce în ce mai dificilă pe măsură ce populația îmbătrânește și baza de resurse se restrânge”.

Raportul conține și o eroare, susținând că, în 2017, cheltuielile pentru sănătate din România ar fi atind “un minim istoric”. În realitate, ca pondere în PIB și ca valoare absolută pe cap de locuitor, cheltuielile pentru sănătate au crescut în 2017 față de 2016 (când nivelul a fost de 5% din PIB), ceea ce anulează mențiunea din raport.

Cea mai mare rată a mortalității prin cauze tratabile

Rata mortalității prin cauze tratabile a fost cea mai ridicată din UE și a fost, de asemenea, determinată de boala cardiacă ischemică (considerată o boală ce poate fi atât prevenită, cât și tratată), de accidente vasculare cerebrale, de pneumonie și de cancerul colorectal. Acest rezultat reflectă provocările considerabile cu care se confruntă sistemul de sănătate în ceea ce privește furnizarea unui tratament adecvat și în timp util.

De asemenea, ratele de mortalitate evitabilă prin prevenție și de mortalitate prin cauze tratabile sunt foarte ridicate în România. Rata mortalității evitabile prin prevenție s-a aflat în 2016 pe locul al patrulea printre cele mai ridicate din Europa, aspect din care reiese necesitatea unor intervenții eficace în materie de sănătate publică și de prevenție. Principalele cauze ale mortalității evitabile prinâ prevenție sunt boala cardiacă ischemică, cancerul pulmonar, decesele cauzate de consumul de alcool și accidentele.

Comentariu Vlad Mixich, membru în board-ul executiv al European Public Health Alliance (EPHA):

“Acest indicator este cel prin care putem aprecia cât de eficientă și bună este administrația sistemului medical românesc pe ansamblu (nu este vorba de cât de buni sunt medicii, indicatorul nu asta măsoară). Un sistem medical trebuie să scoată ce e mai bun din medici, din asistentele medicale și chiar din pacienți. Al nostru scoate ce e mai rău. E un fapt dovedit, dincolo de orice pompozități ne sunt turnate”.

Cel mai mare număr de cazuri de TBC

Combaterea anumitor boli infecțioase, precum tuberculoza (TBC) și rujeola, continuă să fie o problemă importantă de sănătate publică în România. Numărul cazurilor de TBC a scăzut în ultimul deceniu, dar rămâne în continuare cel mai ridicat din UE (aproximativ 13.000 de cazuri în 2017).

Ratele de notificare pentru toate cazurile de TBC sunt, de asemenea, în scădere, dar rămân mult peste media UE/SEE (66,2 față de 10,7 la 100 000 în 2017) (figura 5).

Rujeola este, de asemenea, o problemă persistentă de sănătate publică în România, rata de notificare fiind printre cele mai ridicate din UE (102,1 la 1 milion de locuitori în 2018, comparativ cu 26,2 în UE în ansamblu). Această tendință este legată de gradul scăzut al ratei de imunizare.

Cheltuieli foarte scăzute pentru asistență medicală primară

În pofida eforturilor de consolidare a asistenței medicale primare și a asistenței comunitare, susținute de Strategia Națională de Sănătate 2014–2020, proporția cheltuielilor pentru sănătate dedicate asistenței medicale primare și ambulatorii rămâne pe locul doi între cele mai scăzute din UE (18%, comparativ cu media UE de 30%).

De asemenea, România cheltuiește foarte puțin pentru prevenție, numai 18 euro pentru fiecare persoană în 2017 sau 1,7% din totalul cheltuielilor pentru sănătate, comparativ cu 3,1% la nivelul UE.

Cheltuieli mici pentru prevenție

În 2017, cheltuielile pentru prevenție au reprezentat doar 1,8% din cheltuielile pentru sănătate în România (media UE este de 3,2%). Dacă se măsoară cheltuielile pentru prevenție pentru fiecare persoană, se constată că România a cheltuit cel mai puțin pentru prevenție din UE, după Slovacia.

În majoritatea programelor naționale de politică în domeniul sănătății, cum ar fi cele care abordează cancerul sau sănătatea mamei și a copilului, locul acordat componentei referitoare la prevenție este redus, iar accentul se pune în principal pe îngrijirea curativă.

De asemenea, populația nu dispune de un acces echitabil la resurse destinate promovării sănătății și educației pentru sănătate, cele mai vulnerabile grupuri, precum persoanele de etnie romă și persoanele fără adăpost, confruntându-se cu obstacole semnificative în ceea ce privește accesul.

În prezent, există unele măsuri noi pentru îmbunătățirea accesului la intervențiile preventive (și efectiv, într-un sens mai larg, la serviciile de asistență medicală) pentru comunitățile excluse.

Inegalitate majoră între provincii

Disponibilitatea serviciilor este inegală la nivelul țării. Distribuția neuniformă a unităților de îngrijire medicală înseamnă un acces mai limitat la serviciile primare și la cele de specialitate în zonele rurale.

Aceeași tendință se manifestă și în distribuția inegală a medicilor, problemele legate de acces fiind amplificate de infrastructura de transport defectuoasă.

Guvernul consideră că unitățile medicale mobile constituie un instrument pentru îmbunătățirea accesului la servicii în zonele rurale și în regiunile îndepărtate, iar în 2018 au fost furnizate opt unități mobile de screening pentru cancerul de col uterin în cadrul unui proiect finanțat de Banca Mondială.

scrie un comentariu

1 Comentariu

Adaugă un comentariu

Datele tale sunt în siguranță! Adresa de e-mail nu va fi publicată. Datele introduse nu vor fi distribuite către terți.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.