REPORTAJ Cum arată spitalele de top din SUA și cum ar putea o unitate medicală din România să devină afiliat al unui spital american de renume

REPORTAJ Cum arată spitalele de top din SUA și cum ar putea o unitate medicală din România să devină afiliat al unui spital american de renume
noiembrie 19 21:33 2018 Timp citire articol: 8 minut(e)

Spitalele de top din Statele Unite au devenit în ultimele decenii adevărate complexuri medicale, în care îngrijirea pacienților se îmbină cu cercetarea în domeniul medical, cu școlarizarea viitorilor medici și cu aplicarea ultimelor descoperiri în materie științiifică și tehnică din sectorul de sănătate.

Unele mari spitale militare au dezvoltat și cooperări internaționale prin management al unor spitale din străinătate, pregătirea personalului medical după standardele americane sau afilierea unor spitale din alte țări ca urmare a îndeplinirii unor condiții stricte.

Johns Hopkins

Cel mai cunoscut exemplu în domeniu este Johns Hopkins Medicine din Baltimore, statul Maryland, spital fondat la finalul secolului XIX din moștenirea lăsată în acest scop de omul de afaceri Johns Hopkins.

Din moștenirea sa au fost fondate numeroase instituții care îi poartă numele: spitalul Johns Hopkins, Universitatea Johns Hopkins, o școală de medicină, o școală de asistenți medicali, o școală de afaceri, o școală specializată în sănătate publică și o școală de studii internaționale avansate.

În 1998, Johns Hopkins Medicine a creat o divizie nouă, Johns Hopkins Medicine International, pentru colaborările din străinătate.

De atunci, Johns Hopkins a ajuns la un număr important de spitale afiliate sau de alte tipuri de colaborări în state din Orientul Mijlociu, America Latină sau Asia, care au considerat că prezența unui spital gestionat după cele mai înalte standarde americane va crește calitatea sistemului medical.

În cadrul “BestInvest Healthcare Forum”, eveniment organizat la New York de Consiliul de Afaceri Româno-American (RABC) în perioada 5-8 noiembrie 2018, o delegație din România – care a cuprins oficiali din Sănătate, parlamentari, manageri de spitale de stat sau private și medici – a vizitat mai multe spitale de top din SUA.

Spitalul Johns Hopkins din Baltimore impresionează încă de la intrare prin dimensiune, fiind o adevărată “uzină medicală” cu o mulțime de secții și departamente.

Într-un astfel de complex, optimizarea activităților joacă un rol cheie.

“În blocurile operatorii fiecare operație chirurgicală are un anumit timp alocat și este foarte important ca fiecare chirurg să respecte programul, pentru că altfel se creează un efect în cascadă, afectând timpii alocați altor operații. La Centrul pentru Optimizare Perioperatorie urmărim modul de respectare a timpilor alocați și trimitem notificări medicilor despre respectarea programului, iar atunci când programul nu este respectat, cerem feedback și analizăm cauzele pentru a optimiza programarea”, explică directorul medical al Centrului pentru Optimizare Perioperatorie din cadrul Spitalului Johns Hopkins, Jerry Stonemetz.

La departamentul de radiologie vasculară și intervențională, aparatele de ultimă oră permit medicilor să ofere cele mai bune opțiuni mai ales pacienților oncologici, deciziile fiind luate, ca în orice spital de top, de un tumor board.

“Trebuie să intervenim cu radiologia exact cât trebuie, atunci când trebuie, unde trebuie și când trebuie”, explică șeful departamentului, Kelvin Hong.

Mulți dintre medicii sau angajații spitalului sunt născuți în afara Statelor Unite, o situația comună în instituțiile medicale de top din SUA.

Întregul grup Johns Hopkins are un buget anual de circa 8 miliarde de dolari, ceea ce îi permite spitalului să dispună de cea mai bună aparatură și de medici de top la nivel mondial.

De altfel, Johns Hopkins are și o școală medicală de prestigiu, cu circa 1.200 de studenți în medicină, unde selecția este extrem de dură.

“Anul trecut au fost admiși la școala de medicină Johns Hopkins circa 3% dintre candidați”, subliniază Benjamin Seo, senior associate la Johns Hopkins International.

Însă cei admiși se pot considera parte a unei elite și sunt sprijiniți să facă cercetare, să inoveze și apoi să își comercializeze ideile.

Johns Hopkins are propriul său accelerator de afaceri, Fast Forward, care lucrează cu marile companii farmaceutice mondiale și oferă sprijin gratuit studenților să folosească resursele pentru cercetare și apoi le asigură suport să își folosească ideile fie prin înființarea de companii, fie prin asocierea cu companii existente.

Nivelul extrem de ridicat de exigență reprezintă, de altfel, unul dintre atuurile Johns Hopkins. Vizitatorii spitalului pot vedea, afișat la vedere, anunțul că unitatea medicală este considerată a treia cea mai bună în ultimul top al spitalelor din SUA.

Condiții de afiliere

Acest atu a început să fie valorificat, după anul 200, într-o internaționalizare accentuată a mărcii Johns Hopkins, care are acum spitale afiliate în Turcia, Liban, Emiratele Arabe Unite sau diverse alte forme de cooperare cu spitale din America Latină sau Asia, în principal.

360medical.ro i-a întrebat pe responsabilii de la Johns Hopkins ce condiții ar trebuie să îndeplinească un spital din România – sau din orice altă țară – pentru a deveni afiliat al Johns Hopkins și a putea să poarte prestigioasa siglă.

“Sunt criterii care se bazează mai mult pe misiunea în sine. Spre exemplu, nu impunem o sumă minimă de investit pentru o afiliere, ci ne dorim în primul rând o asociere pe termen lung cu noi. Dacă proprietarul ar fi un fond de investiții speculativ, care de obicei își propune să vândă după cinci ani pentru a obține un randament rapid, nu ne interesează”, a explicat Benjamin Seo.

Condițiile minime țin mai degrabă de calitatea medicală și de dorința de a accepta și de a implementa standardele Johns Hopkins pe termen lung.

“Trebuie îndeplinite câteva condiții de la început: dorința de colaborare pe termen lung, să dispună de o echipă medicală de calitate. Și trebuie să își dorească să se asocieze cu noi. Altfel, nu ne putem asocia numele cu respectivul spital, pentru că renumele nostru ar avea de suferit”, a precizat directorul pentru servicii globale al Johns Hopkins International, Hortenzia Beciu, o româncă care a lucrat anterior la Banca Mondială.

“Înainte de a lua o decizie de a accepta sau nu demararea procesului de afiliere, realizăm un due-dilligence (audit, n.r.)”, a completat ea.

Însă există exemple de succes de afiliere, unele chiar în apropierea României. Spitalul Anadolu din Istanbul, unul dintre primele care au obținut afilierea la Johns Hopkins – în septembrie 2002 -,  funcționează ca o organizație non-profit finanțată de Fundația Anadolu, o divizie a grupului industrial Anadolu.

Spitalul, la care se tratează și mulți români, dispune de medici formați în SUA și de centre de excelență în cardiologie, oncologie sau neurologie.

Președintele spitalului Anadolu și șeful echipei de asistenți medicali sunt numiți de Johns Hopkins, potrivit reprezentanților instituției medicale americane.

Mount Sinai, New York

Spre deosebire de Johns Hopkins, Mount Sinai, instituție medicală de top fondată tot în secolul XIX, este situată în New York, dezvoltând în timp un adevărat cartier medical în Manhattan.

 

Mount Sinai este tot o adevărată “uzină medicală” cu clădiri mai vechi sau mai noi, realizate de arhitecți celebri la nivel mondial, dar cu aceeași ambiție de a-și menține statutul de instituție medicală de top.

Instituția medicală a devenit între timp o adevărată rețea medicală – Mount Sinai Health System -, capabilă să ofere servicii de sănătate, cercetare și educație.

Într-o vizită în interiorul complexului medical, inovația este, de altfel, foarte vizibilă: anunțuri pentru înrolarea de voluntari pentru ultimele studii clinice din care se pot dezvolta viitoare tratamente, aparate care prepară automat doze personalizate de chimioterapie pentru pacienții oncologici sau parate RMN la care medicii din România pot doar visa.

În cadrul unei vizite în cadrul departamentului de imagistică, vizitatorii pot realiza foarte ușor atenția la detalii.

“Ne aflăm la 75 de metri sub pământ, ca să nu se simtă niciun fel de influență din exterior, de la mașini sau metrou, în timpul unui screening”, afirmă Ioan Igna, un român specialist în radiologie nucleară plecat din România în anii 1980 și care lucrează acum la Mount Sinai.

Aparatura oferă, de altfel, posibilitatea de a realiza examinări cu ajutorul rezonanței magnetice de cea mai bună calitate.

“Aparatul acesta are 7 Tesla”, precizează unul dintre reprezentanții spitalului american. “La noi în toată țara nu există mai mult de 3 Tesla”, răspunde cu regret un medic din România, care a participat la vizita de la Mount Sinai.

Luând exemplul Johns Hopkins, Mount Sinai a început un proces de internaționalizare, înființând divizia Mount Sinai International (MSI), responsabilă pentru extinderea servicilor medicale la nivel mondial.

“MSI poate oferi unor anumite organizații partenere licența de a folosi brandul Mount Sinai într-un anumit mod. O astfel de licențiere este condiționată de respectarea de către organizația parteneră a unor anumite cerințe, precum acreditarea de către o agenție internațională recunoscută și implementarea, menținerea și reevaluarea periodică a unor programe de calitate și de siguranță”, spun reprezentanții instituției.

Aceștia consideră că și un spital din România poate deveni purta brandul Mount Sinai în cazul în care respectă cerințele și se angajează într-un parteneriat pe termen lung cu instituția medicală din SUA.

  Citește mai multe despre:
  Categorii:
scrie un comentariu

0 Comentarii

Niciun comentariu!

Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.

Adaugă un comentariu