De la stadiile timpurii ale mutaţiilor celulare care încep la pubertate până la manifestările acestora sub formă de cancer de sân în anii următori, întregul proces a rămas învăluit în mister. Acum, o echipă de cercetători japonezi de la Universitatea din Kyoto a descoperit un mecanism prin care se formează cancerul mamar în celulele epiteliului mamiferelor a căror funcţie principală este secreţia de lapte.
Potrivit primei analize a echipei japoneze, aproximativ 20 de mutaţii se acumulează anual în fiecare celulă epitelială până la menopauză. După menopauză, însă, rata mutaţiilor scade semnificativ.
„În plus, rezultatele sugerează că estrogenul influenţează acumularea de mutaţii în epiteliul mamar, ceea ce se corelează cu descoperirea noastră care indică o scădere a acestor acumulări după naştere", spune autorul corespondent Seishi Ogawa de la facultatea de medicină a KyotoU.
Se cunoaşte faptul că, 70% dintre cancerele de sân sunt sensibile la estrogen, şi astfel acest nou studiu ar putea aduce clarificări în ceea ce priveşte rolul estrogenului în declanşarea cancerului mamar.
Investigarea suplimentară a relaţiei genetice dintre cancerul de sân, leziunile din jurul acestuia şi celulele epiteliale normale a dus la cartografierea expansiunii şi translocării cromozomilor (ruperea unui fragment de cromozom şi alăturarea sa altui cromozom) în cancerul de sân.
În timpul acestui proces de expansiune, celule de origini multiple care vor dezvolta ulterior cancerul de sân s-au manifestat la vârsta medie de 30 de ani.
Studiile anterioare s-au concentrat pe mutaţiile driver - modificările genetice din celulele care sunt deja canceroase - care conduc la o creştere anormală a celulelor. Însă aceste constatări oferă doar o imagine parţială a procesului şi nu dezvăluie momentul şi ordinea mutaţiilor driver sau a formării cancerului, spun cercetătorii japonezi.
„Ţesuturile cu aspect normal pot conţine deja numeroase populaţii de celule necanceroase - sau clone - care au dobândit mutaţii în genele legate de cancer", spune coautorul Tomomi Nishimurade.
După ce a examinat asemănările şi diferenţele dintre mutaţiile leziunilor canceroase, cât şi ale celor necanceroase provenite din clone, echipa a reconstruit un arbore evolutiv pentru a vizualiza modelul unic de evoluţie a cancerului.
„Studiul nostru ne aduce mai aproape de expunerea profilului clinic al cancerului de sân sensibil la estrogen, în special la femeile aflate în premenopauză, ceea ce ar putea ajuta la monitorizarea şi prevenirea riscului de cancer", a precizat Ogawa.
Cercetarea a fost publicată în revista Nature.
(Imagine: Cancerul de sân cu translocaţie der(1;16 - aberaţii în cromozomii 1 şi 16 în cancerul de sân) pozitivă a provenit de la o singură celulă în jurul pubertăţii. Această celulă a suferit în mod repetat diviziuni celulare şi s-a extins până când s-a transformat în cancer de sân, câteva decenii mai târziu. Apoi, din jurul vârstei de 30 de ani şi până după menopauză, mai multe celule de origini diferite au dat naştere unui cancer multicentric. Credit: KyotoU Global Comms/Tomomi Nishimura).
