România nu folosește o treime din sângele donat din cauza lipsei aparaturii adecvate și a acreditării centrelor de transfuzii

România nu folosește o treime din sângele donat din cauza lipsei aparaturii adecvate și a acreditării centrelor de transfuzii
iulie 13 15:26 2020 Timp citire articol: 3 minut(e)

Circa 140.000 de unități de sânge din cele 430.000 de unități donate rămân nefolosite din cauza lipsei aparaturii adecvate și a acreditării centrelor de transfuzii la standardele Uniunii Europene, au precizat mai mulți experți care au susținut luni o conferință online despre provocările actuale ale colectării de plasmă în România din punctul de vedere al reglementărilor, infrastructurii de colectare, standardelor de calitate și al facilităților de prelucrare.

Conferința a fost susținută de reprezentanți ai companiei bio-farmaceutice Takeda și de reputatul expert elvețian Rene Buchel.

În prezent, colectarea de plasmă se face în România doar ca plasmă recuperată în urma activității de donare de sânge și se folosește doar ca materie primă livrată către spitale pentru utilizare în operații și ATI.

“În România, din 430.000 unități de sânge donate se consumă 290.000 unități pentru transfuzii, iar 140.000 unități rămân nefolosite din cauza lipsei aparaturii adecvate și a acreditării centrelor de transfuzii la standardele UE. Din aceste 140.000 unități de sânge nefolosite s-ar fi putut obține 35.000 litri de plasmă, reprezentând 140 kg de imunoglobulină, ceea ce înseamnă aprox. 7 milioane de euro (la un cost de 50 euro / gram)”, arată prezentarea realizată de experți.

Potrivit specialiștilor, plasma reprezintă o resursă insuficient exploatată în România, în condițiile în care donatorii sunt puțini.

De altfel, România este una dintre puţinele ţări europene care nu are propriul mecanism de colectare exclusiv a plasmei, nu a implementat măsuri concrete de acoperire a necesarului național din resurse proprii şi nu are niciun centru de transfuzie acreditat.

“În acest context, pentru a putea crește accesul pacienților săi la medicamente derivate din plasmă și sânge și a preveni posibile crize viitoare, România trebuie să-și regândească mecanismul de colectare de plasmă prin: încurajarea donării la nivelul opiniei publice, acreditarea centrelor de transfuzie la nivelul standardelor internaționale, dotarea infrastructurilor specifice de colectare și identificarea celor mai bune soluții locale pe termen mediu și lung”, arată specialiștii.

Plasma joacă un rol crucial în susținerea sistemului imunitar. Ea conține apă în proporție de 90%, săruri, enzime, anticorpi și alte proteine, reprezentând un mediu de transport vital pentru celule și alte substanțe vitale.

Produsele derivate din plasmă ajută la coagularea sângelui, tratează afecțiunile ficatului, anumite tipuri de cancer și multe boli autoimune.

Recent, pandemia de Covid-19 a readus plasma în atenția opiniei publice, ca urmare a importanței colectării și prelucrării acestui produs derivat din sânge pentru dezvoltarea unui tratament împotriva virusului SARS-CoV-2 derivat din plasma provenită de la pacienți vindecați.

CRIZA PLASMEI

Disponibilitatea plasmei depinde de activitatea de donare de plasmă a mii de voluntari sănătoși. La nivel mondial există o creștere a cererii de plasmă ca materie primă, iar nivelul de colectare nu poate ține pasul cu cererea.

“În special în perioada pandemiei, colecta mondială de plasmă a scăzut, fapt ce va avea un impact negativ în producția de medicamente derivate din plasmă; efectul va fi resimțit peste 2 ani, având în vedere procesul îndelungat de producție a acestor medicamente (circa 7 – 12 luni). Trebuie avut în vedere că pentru a asigura terapia unui singur pacient pentru un an sunt necesare sute de donări”, avertizează specialiștii.

Statele Unite sunt cel mai mare fracționator de plasmă la nivel mondial, urmate de China și Europa. Totuși, Europa este puternic dependentă de plasma colectată de SUA.

În Europa, disponibilitatea plasmei-sursă este extrem de inegală: doar patru țări (Austria, Germania, Cehia și Ungaria) contribuie pentru 55% din cantitatea totală de plasmă colectată pentru fabricare. În plus, cantitatea de plasmă colectată în Europa acoperă doar 63% din nevoia clinică de tratamente cu această categorie de produse, diferența fiind importată din SUA.

  Citește mai multe despre:
  Categorii:
scrie un comentariu

1 Comentariu

Adaugă un comentariu