România va avea metodologii de screening pentru cancer de col uterin și colorectal, în conformitate cu ultimele ghiduri europene

România va avea metodologii de screening pentru cancer de col uterin și colorectal, în conformitate cu ultimele ghiduri europene
iunie 05 17:47 2024
Articol scris de:
Timp citire articol: 5 minut(e)

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a elaborat metodologii de screening pentru cancerul de col uterin și pentru cel colorectal, în conformitate cu ultimele ghiduri europene. Metodologiile sunt menite să furnizeze un cadru unitar și structurat de furnizare a serviciilor medicale de screening  pentru cele două tipuri de cancer, în condiții de control și asigurare a calității serviciilor medicale.

Noile metodologii sunt cuprinse în două proiecte de ordin ale Ministerului Sănătății, lansate miercuri în dezbatere publică.

Documentele au fost elaborate conform Recomandării Consiliului din 9 decembrie 2022 privind consolidarea prevenirii prin depistare timpurie – O nouă abordare a UE privind screeningul pentru depistarea cancerului -, care înlocuieşte Recomandarea 2003/878/CE a Consiliului, și cu ghidurile europene de asigurare a calității în programele de screening pentru cancerul colorectal.

Scopul celor două metodologii este de a furniza un cadru unitar și structurat de furnizare a serviciilor medicale de screening pentru cancerul colorectal și pentru cancerul de col uterin, “în condiții de control și asigurare a calității serviciilor medicale, și de a asigura accesul echitabil al tuturor persoanelor eligibile, indiferent de statutul socio-economic la servicii medicale preventive de egală calitate și siguranță pentru reducerea morbidității și mortalității prin cancer colorectal”.

“Serviciile medicale de screening se furnizează în mod organizat pe baze populaționale, cu asigurarea întregului lanț de servicii medicale care au ca rezultat infirmarea riscului de a dezvolta cancer sau confirmarea diagnostică a persoanelor cu rezultate pozitive la test și preluarea în tratament, în condiții de management al calității, monitorizare continuă și evaluare a impactului, precum și în condițiile unui raport beneficiu-risc supraunitar”, se menționează în ambele ordine.

Cele două metodologii se vor aplica tuturor unităților sanitare publice și private care furnizează serviciile de screening pentru cele două tipuri de cancer.

Potrivit actelor normative, unitățile sanitare publice și private care furnizează servicii de screening pentru cancerul colorectal și pentru cancerul de col uterin vor avea obligația de a raporta efectuarea serviciilor în registrele de screening pentru cele două tipuri de cancer de la nivelul Institutului Național de Sănătate Publică.

Metodologia de screening pentru cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer și cauze de deces prin cancer la femei la nivel mondial, menționează metodologia elaborată de către INSP. România continuă să înregistreze cea mai ridicată incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin la nivel european.

Cancerul de col uterin poate fi prevenit prin vaccinare şi screening și se poate vindeca dacă este depistat la timp și tratat adecvat.

Peste 95% din cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecţia cu virusul papiloma uman (HPV), un virus care infectează epiderma și mucoasele. Din cele peste 120 de tipuri de HPV, Agenția Internațională de cercetare a Cancerului a clasificat 12 tipuri au fost clasificate ca tipuri de risc oncogenic înalt, clasa 1: 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59. Tipul HPV 68 a fost încadrat în clasa de „risc probabil înalt” (2A), iar tipul HPV66 în grupa cu „risc posibil înalt” sau mediu (2B).

Populația țintă pentru screening sunt în principal femeile din grupa de vârstă 25-65 de ani, fără semne și simptome de cancer de col uterin.

Potrivit metodologiei, furnizarea serviciilor de screening în mod organizat pe baze populaționale pentru cancerul de col uterin trebuie realizată astfel încât să fie asigurată eficacitatea, siguranța și cost-eficiența.

Screeningul implică un standard de acoperire, definirea populației țintă și a intervalelor de screening recomandate, precum și proceduri de identificare a femeilor eligibile.

De asemenea, procedura de screening presupune colectarea și actualizarea datelor demografice ale femeilor eligibile, un proces organizat de comunicare cu femeile eligibile, mijloacele care să permită accesul și participarea femeilor eligibile, consemnarea și evidența istoricului de screening,  proceduri de documentare și raportare a urmăririi și finalizării cazurilor pozitive, management clinic al cazurilor și management operațional al cadrului de furnizare a serviciilor de screening, un sistem de raportare și monitorizare a performanței furnizării serviciilor, precum și mecanisme și instrumente de evaluarea serviciilor.

Metodologia de screening pentru cancerul colorectal

Cancerul colorectal este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer și cauze de deces prin cancer la nivel mondial. În România se înregistrează anual aproximativ 13.500 de cazuri noi de cancer colorectal, reprezentând a doua cauză de cancer la femei și a treia la bărbați, arată documentul.

Mortalitatea prin cancer colorectal a crescut cu 8% în perioada 2011-2019 și se estimează că până în anul 2040 aceasta va înregistra o creștere de 9,4% la femei și de 16,6% la bărbați. Anual se înregistrează 7.300 de decese prin cancer colorectal, reprezentând a doua cauză de deces prin cancer.

Potrivit specialiștilor, peste o treime din decesele prin cancer colorectal ar putea fi evitate printr-un furnizarea riguroasă a serviciilor de screening adresate persoanelor care prezintă risc crescut.

Prin caracteristicile sale, cancerul colorectal este o patologie care poate fi prevenită prin screeningul și supravegherea persoanelor asimptomatice.

În cazul cancerului colorectal este recomandat screeningul organizat pe baze populaționale, care reduce incidența și mortalitatea prin cancer colorectal, în timp ce screeningul oportunist este descurajat, pentru că nu asigură monitorizarea persoanelor cu rezultate pozitive, accesul echitabil al tuturor pacienților eligibili și nici nu permite evaluarea impactului asupra indicatorilor de moralitate și morbiditate.

Populația țintă este formată din femei și bărbați din grupa de vârstă 50-74 ani de ani, fără semne și simptome de cancer colorectal.

Testul de screening cuprinde un test imunologic cantitativ, pentru depistarea hemoragiilor oculte în materiile fecale prin test imunochimic fecal (FIT), recomandat persoanelor cu risc mediu de a dezvolta cancer colorectal, și endoscopia digestivă inferioară, recomandată tuturor persoanelor eligibile aflate la risc înalt de a dezvolta cancer colorectal.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu