Pandemia de Covid-19 a afectat programul național de vaccinare din România, dar și acoperirea vaccinală, care a scăzut la mai multe tipuri de imunizări. Cu toate acestea, Ministerul Sănătății a demarat în acest an mai multe inițiative care vizează, pe de o parte, compensarea vaccinurilor pentru adulți, iar pe de altă parte creșterea acoperii vaccinale la copii și a imunizării anti-HPV la fete și adolescente. Acum, Ministerul Sănătății a elaborat o strategie națională de vaccinare pentru perioada 2023-2030, care înglobează toate aceste obiective și include un plan de acțiuni pentru îndeplinirea lor.
Strategia și planul de acțiuni sunt incluse într-un proiect de hotărâre de guvern elaborat de Ministerul Sănătății.
În prezent, în România există un program național de vaccinare, inclus în programele naționale de sănătate publică, finanțate din bugetul Ministerului Sănătății.
Programul asigură protecția față de 14 boli infecțioase considerate priorități pentru sănătatea publică: poliomielita, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, oreionul, hepatita virală tip B, infecția cu Haemophilus influenzae tip b, tuberculoza, infecția cu S. Pneumoniae, infecția cu Human Papilloma virus (HPV), gripa și infecția cu SARS-CoV-2.
Nota de fundamentate a proiectului de act normativ arată că ratele de vaccinare au scăzut după debutul pandemiei de Covid-19.
“Astfel, analiza datelor de estimare a acoperirilor vaccinale pentru anul 2022 relevă faptul ca pentru vaccinul BCG acoperirile vaccinale sunt optime (peste 95%). În schimb, acoperirile vaccinale pentru 4 doze de vaccin hepatitic B pediatric, pentru 3 doze din vaccinurile DTPa, VPI, Hib și, respectiv, 1 doză de vaccin RRO se situează între 83,4% – 84,6% (sub ținta de 95%). Pandemia COVID-19 a afectat atât programul național de vaccinare, cât și acoperirea vaccinală atât datorită direcționării personalului medical în activitățile de combatere a pandemiei, cât și scăderii adresabilității populației la vaccinare”, se arată în document.
ȚINTELE PROPUSE
Obiectivele strategiei sunt aliniate la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată în 2015 la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU).
Aceasta prevede la obiectivul privind sănătatea, un set de ținte și de indicatori pe care statele lumii s-au angajat să îi atingă, între care eliminarea deceselor prevenibile la nou-născuți și copii până la 5 ani, eliminarea epidemilor de SIDA, tuberculoză, malarie și alte boli tropicale neglijate, combaterea hepatitei, a bolilor transmise prin apă și a altor boli transmisibile, asigurarea acoperiri universale cu servicii de sănătate și sprijinirea cercetării și dezvoltării de vaccinuri și medicamente.
În cazul României, autorii strategiei de vaccinare consideră că implementarea acesteia va avea ca efect consolidarea capacității tuturor sectoarelor implicate în atingerea obiectivelor de imunizare și îmbunătățirea cooperării între sectoare.
Până în 2030, strategia fixează următoarele ținte:
- o acoperire vaccinală peste 90% la toate vaccinurile incluse în programul național de vaccinare.
- o acoperire vaccinală de 70% pentru vaccinarea de-a lungul vieții la grupele la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare.
- creșterea cererii/acceptanței pentru vaccinare a populației.
- menținerea statutului de țară care a eliminat rubeola endemică.
- menținerea statutului de țară care a eliminat poliomielita.
- eliminarea și menținerea eliminării rujeolei endemice.
- prevenirea infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital.
Aceste ținte pot fi atinse prin întărirea programelor naționale de vaccinare, prin urmărirea indicatorilor care măsoară livrarea vaccinuri de calitate și sigure și prin asigurarea unor rate de acoperire vaccinală de cel puțin 95% la vârstele potrivite.
Alte măsuri pentru punerea în practică a strategiei sunt asigurarea supravegherii bolilor și a capacității de monitorizare a programelor de vaccinare, de răspuns în caz de epidemii, de creștere a cererii pentru vaccinare și de îmbunătățire a acceptanței în rândul populație.
“Sunt, se asemenea, măsurate componentele cheie ale infrastructurii, siguranța practicilor de vaccinare; dezvoltarea sistemelor de monitorizare a imunizării pentru reducerea ratelor de omisiune; reducerea oportunităților pierdute și a contraindicațiilor false; instruirea personalului medical; dezvoltarea materialelor informative, educationale și de comunicare care să fie folosite de public și furnizorii de îngrijiri de sănătate”, mai arată documentul.
Monitorizarea şi evaluarea strategiei vor fi realizate prin Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), pe baza colaborării instituționale cu toate entitățile implicate.
Astfel, INSP urmează să dezvolte un cadru de monitorizare și un mecanism de colectare regulată a datelor de la responsabilii instituționali, potrivit strategiei.
Monitorizarea va fi realizată prin rapoarte anuale, care vor prezenta stadiul implementării strategiei. Acestea vor fi disponibile până la data de 30 iunie a anului următor celui pentru care se realizează raportarea.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.