Scădere a incidenței hepatitelor virale în România în ultimii 5 ani, cu un profil schimbat al pacientului
România are un plan strategic de eliminare a hepatitelor virale ca amenințare pentru starea de sănătate a populației, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Inițial, acesta prevedea ca țintă reducerea incidenței hepatitelor virale cu 90%, diagnosticarea a 90% dintre persoanele infectate și tratarea a 80% din populația cu HVC eligibilă, însă pandemia riscă să amâne aceste termene.
În urmă cu câțiva ani, România era campioană în Uniunea Europeană in ceea ce privește prevalența hepatitelor virale. Cu toate acestea, datele preliminare dintr-un program de testare derulat în două regiuni din țară sunt încurajatoare, indicând o reducere a prevalenței de câteva ori. Datele, prezentate în cadrul evenimentului online HEPATITIS360, organizat de 360medical.ro, sugerează și o schimbare a profilului pacientului cu hepatită, care a devenit mai tânăr și mai activ. Specialiștii și reprezentanții pacienților au pledat, în cadrul dezbaterii, pentru îmbunătățirea accesului la tratament pentru ca România să atingă țintele de eradicare a hepatitelor virale.
În iulie 2021 a demarat campania Livero 2, cu două componente – Sud și Est, cu câte 12 județe fiecare -, în care 240.000 de persoane urmează să fie testate de hepatită pe fonduri europene, câte 120.000 din fiecare regiune.
Până la începutul lunii iulie, în regiunile Sud și Est au fost testate circa 155.000 de persoane.
LIVERO 2 SUD
În regiunea Sud, până la 1 iulie au fost testați 79.880 de pacienți, cu vârsta între 18 și 101 ani, arată datele prezentate în cadrul evenimentului HEPATITIS360. Programul se va derula până în noiembrie 2023 și țintește în principal persoane vulnerabile, care au rareori acces la programe de screening.
,,Pentru infecția cronică cu virus hepatitic B, unde ultimele date modelate de grupul Polaris ne situau pe primul loc în Europa cu o prevalență de 4,4%, în Livero 2, în momentul de față, prevalența este de 1,53% pentru întregul lot, deci o scădere dramatică, cu o distribuție relativ egală între rural și urban”, a precizat prof. univ. dr. Liana Gheorghe, medic primar gastroenterologie și hepatologie la Institutul Clinic Fundeni și UMF ,,Carol Davila”.
Studiul realizat de Polaris Observatory a fost publicat în Lancet Gastroenterology & Hepatology Journal în martie 2018 și arăta că, după Albania şi Belarus, România avea cea mai ridicată prevalenţă a HBV din Europa în perioada de referință (2016-2017).
Prevalența hepatitei B este mai mare la bărbații din regiunea Sud testați până în prezent.
,,Ceea ce remarcăm noi, ca specialiști, este că s-a schimbat puțin profilul pacienților infectați, că trebuie să-i căutăm altfel. Putem redefini subiecții cu risc de infecție cu hepatită B ca fiind tineri, activi, cu vârsta între 39 și 45 de ani, în general de etnie romă, cu nivel educațional redus și din mediul urban, în regiunea Sud”, a completat prof. Liana Gheorghe.
În cazul hepatitei C, prevalența detectată până la 1 iulie în programul Livero 2 Sud este de 0,94%, față de 3,12% în studiul Polaris.
,,Din nou, o scădere remarcabilă, de practic 3 ori. Aici prevalența este mai mare în mediul rural, la femei și la persoanele care depășesc 50 de ani, confirmând că mai avem valul de infecții iatrogene cu virus hepatitic C”, a explicat prof. Liana Gheorghe.
Medicul pledează pentru asigurarea accesului la tratament pentru toate persoanele testate cu infecție cu virus hepatitic.
,,Este complet inetic să descoperi o infecție virală și să lași pacientul cu această stigmă, pentru că cei mai mulți dintre ei așa o consideră, fără a-i propune imediat accesul la tratament”, a afirmat prof. univ. dr. Liana Gheorghe.
Pacienții tineri identificați de obicei nu au simptome nici fibroză avansată, astfel că se califică la un tratament de scurtă durată, de 8 sau 12 săptămâni, care asigură o rată de vindecare de 95-98%.
Totuși, acest profil schimbat al pacientului ridică anumite îngrijorări în rândul specialiștilor, deoarece pacienții tineri asimptomatici sunt mai activi și cu un stil de viață diferit, ceea ce generează probleme de aderență la tratament.
LIVERO 2 EST
În regiunea Est au fost testate până în prezent peste 75.000 de persoane, iar rezultatele indică, de asemenea, o prevalență mai mică față de acum cinci ani, dar mai mare decât în regiunea Sud.
,,Este undeva la 1,3% pentru hepatita C, 1,6% pentru hepatita B. Totuși, sunt prevalențe mari, de peste 3%, în populația romă, este o populație pe care trebuie să o țintim, dar este o populație care nu are asigurare, astfel încât direcționarea cptre tratament este deseori dificilă”, a explicat prof. univ. dr. Anca Trifan, manager al Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași.
Spre deosebire de perioadele anterioare, în prezent România dispune de metode de identificare a hepatitelor virale la nivelul spitalelor din țară (fibroscan, metode serologice).
,,Avem toate premisele să oprim dezastrul pe care hepatitele virale și alte boli hepatice avansate l-au produs și îl produc în România, adică una dintre cele mai mari mortalități prin boli hepatice cronice din lume și cea mai mare din Europa”, a explicat prof. univ. dr. Anca Trifan.
De altfel, una dintre problemele ridicate de specialiști este accesul “haotic” la tratament pentru hepatitele virale, cu perioade lungi între perioadele de derulare ale contractelor cost-volum-rezultat, care îi face pe mulți pacienți dezinteresați și continuă să răspândească infecția.
În regiunea Est, peste 80% dintre persoanele testate positiv pentru hepatită C au peste 50 de ani, iar circa 40% aveau fibroze avansate, iar 60% fibroze ușoare.
În cazul hepatitei B, doar circa 40% din persoanele testate pozitiv au peste 50 de ani.
,,Aceste programe se adresează în principal populației defavorizate. Și eu, și colega mea, doamna profesor Liana Gheorghe, am bătut la pas – eu Moldova, ea Muntenia – satele cele mai sărace, am abordat pacienții care nu au văzut doctor niciodată în viața lor. Am avut surpriza, dar și tristețea să diagnosticăm atât pacienți cu hepatită B și C în stadii avansate, cât și pacienți cu cancere avansate, la primul lor contact cu un medic”, a completat prof. Trifan.
Perioada pandemiei de Covid-19 a îngreunat accesul la testare și tratament pentru pacienții cu hepatite virale.
Reprezentanții asociațiilor de pacienți subliniază nevoia de predictibilitate, în condițiile în care apar perioade lungi de pauză în derularea contractelor pentru asigurarea tratamentului.
,,Greșelile pe care le-am făcut în trecut ar trebui evitate. Pentru acest lucru, discuțiile ar trebui începute acum, cel târziu în toamnă, și aici vorbesc de hepatita C. Pentru că nu vreau să ne trezim din nou în situația în care ni se spune că o să fie o lună – două luni de pauză și să ne trezim cu șapte luni de pauză în ceea ce privește continuitatea în terapia antivirală”, a spus Marinela Debu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România(APAH-RO).
Asociațiile de pacienți au început discuții cu autoritățile pentru a rezolva problemele apărute în derularea programelor de tratament pentru hepatitele virale.
,,Este nevoie să avem medicamente pangenotipice în hepatita C pentru că sunt categorii speciale unde nu știm despre ce genotip este vorba și riscăm să nu avem tratamente pentru pacienți. A face genotiparea, din punctul nostru de vedere, nu mai este o opțiune”, a explicat Marinela Debu.
APAH-RO atrage atenția și asupra “stigmatizării” pacienților neasigurați. ,,Dacă vrem să eradicăm hepatitele virale, nu o să reușim niciodată fără să tratăm și pacienții neasigurați”, a mai spus Marinela Debu.
De la aceeași dezzbatere mai puteți urmări:
Prof. dr. Liana Gheorghe: Hepatoprotectoarele își găsesc loc în afecțiunile blânde ale ficatului
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.