Scenariul unui Brexit fără acord: 4,6% din importurile de medicamente ale România provin din Marea Britanie
Scenariul unui Brexit fără acord la finalul lunii martie ar avea un impact limitat asupra aprovizionării cu medicamente a României, în condițiile în care Marea Britanie acoperă doar 4,6% din importurile de produse farmaceutice, arată calculele 360medical.ro pe baza statisticilor oficiale. Totuși, Regatul Unit este o piață importantă pentru producătorii de medicamente din țară, cu o pondere de aproape 10% în exporturile de medicamente românești.
Astfel, în primele 11 luni din 2018, pentru care s-au centralizat datele privind co merțul exterior, România a importat medicamente în valoare totală de 2,673 miliarde euro, din care produse farmaceutice de 126,2 milioane euro au provenit din Marea Britanie – cu o pondere de 4,6% în totalul importurilor de medicamente.
În aceeași perioadă, România a exportat medicamente de 711,9 milioane euro, din care produse farmaceutice în valoare de 66,6 milioane euro în Regatul Unit – ceea ce înseamnă că piața britanică absoarbe 9,4% din exporturile românești de produse farmaceutice.
Comerțul exterior cu produse farmaceutice este puțin fluctuant în cazul României. În primele 11 luni ale anului trecut, exporturile românești de medicamente au crescut nesemnificativ, cu 0,3% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce importurile au stagnat.
Din Europa, România importă medicamente mai ales din Germania (514 milioane euro în ianuarie-noiembrie 2018), Ungaria (435 milioane euro) și Olanda (236 milioane euro), Marea Britanie fiind pe locul 7 în rândul furnizorilor europeni de produse farmaceutice pentru piața românească.
Mai mult de 2.600 de medicamente sunt fabricate în Marea Britanie și 45 de milioane de cutii de medicamente sunt livrate către alte țări europene în fiecare lună, în timp ce 37 de milioane de cutii fabricate în celelalte 27 de state din UE ajung lunar pe piața britanică.
Guvernul britanic le-a cerut începând de anul trecut companiilor farmaceutice din Marea Britanie să formeze stocuri suplimentare de medicamente pentru încă șase săptămâni în cazul unui Brexit fără acord, sarcină pe care industria o consideră o provocare.
Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), autoritatea centrală de reglementare din UE, a instituit anul trecut un grup special de lucru pentru a limita posibilele întreruperi de aprovizionare ce ar apărea în următorii doi ani, însă consideră că Brexit nu va afecta disponibilitatea medicamentelor în UE.
În toamna anului trecut, EMA a anunțat că există riscul înregistrării unor crize de aprovizionare pentru 25 de medicamente pentru uz uman și pentru 14 medicamente pentru animale după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, în martie 2019.
Ce înseamnă un Brexit fără acord
După referendumul pro-Brexit din 23 iunie 2016, Marea Britanie a notificat în 29 martie 2017 retragerea din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că va părăsi piața unică și uniunea vamală, odată cu expirarea perioadei de tranziție, la data de 31 decembrie 2020, dacă este agreat un acord de retragere a regatului din UE până la 29 martie 2019.
Această situație ar permite partenerilor să se angajeze în negocieri privind încheierea unui acord de comerț liber, aplicabil după expirarea perioadei de tranziție a Marii Britanii din UE.
În caz contrar, al unui Brexit fără acord, relația comercială dintre UE și Marea Britanie va fi guvernată de regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), începând cu 29 martie 2019.
“Prin urmare vor fi aplicate taxele vamale la nivelul clauzei națiunii celei mai favorizate. Cu toate că taxele vamale la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului au fost reduse până la o medie de 10.7% pentru produse agricole și 4.2% pentru produse industriale, nivelul acestor taxe variază foarte mult, ajungând pentru unele produse să depășească 30%”, a precizat recent Ministerul pentru Mediul de Afaceri din România.
Pe lângă barierele tarifare, comerțul dintre UE și Regatul Unit va fi influențat de către cele non-tarifare: formalități vamale caracterizate de proceduri și controale împovărătoare, care vor afecta în special companiile care operează după modelul livrării „just in time”.
“De asemenea, vor fi solicitate declarații de securitate și siguranță pentru transportatorul mărfurilor, iar pentru unele produse precum tutun și alcool vor fi aplicate accize suplimentare taxelor vamale”, a avertizat ministerul.
