Simona Cocoș, președinte APMGR: Au dispărut 3000 de medicamente generice din România, pericolul de-a dispărea rămâne în continuare

martie 09 14:03 2023 de Alexandra Mănăilă Timp citire articol: 4 minut(e)

Medicamentele generice care au intrat pe piață în perioada 2015-2021 au adus economii de 780 de milioane de euro la bugetul CNAS, potrivit unui studiu realizat recent de IQVIA. Însă în România, în ultimii ani au dispărut peste 3000 de medicamente generice de pe piață, ceea ce creează un paradox – pacienții au la dispoziție medicamente inovative (cu un preț mai mare), dar nu au acces la medicamente generice (cu până la 80% mai ieftine). ,,Au de pierdut și pacienții, dar și statul pentru că trebuie să compenseze medicamente mai scumpe”, a declarat Simona Cocoș, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) și Director General Zentiva România și Republica Moldova.

Românii dau mai mulți bani pe medicamente din cauza politicilor defectuoase ale Guvernului, au atras atenția reprezentanții APMGR, în cadrul unei conferințe de presă, arătând care sunt  problemele cu care se confruntă producătorii de medicamente generice.

Creșterile de preț la nivel global ale tuturor componentelor care intră în producția de medicamente (energie, transport, materii prime și ambalaje) sunt între 20% și 300% față de anul 2021, însă în acest context prețul medicamentelor nu poate fi crescut, deoarece este reglementat de către Ministerul Sănătății în România.

Pe lângă inflație și limitarea prețurilor la medicamente, există însă și problema taxei clawback. Medicamentele generice de import compensate 100% și cu prețuri până la 50 de lei plătesc o taxă clawback de peste 28%, deși Legea 53/2020 prevede 20%. Diferența este dată de faptul că taxa se calculează la prețul de raft, preț care include adaosurile comerciale și costurile cu distribuția.

APMGR solicită Guvernului României implementarea de urgență a unor măsuri care să asigure accesul pacienților români la sănătate și care să protejeze bugetul CNAS, printre care ajustarea prețurilor cu rata inflației, de 16-17%, cel puțin pentru medicamentele de până în 50 RON, și alinierea taxei clawback la 15% pentru medicamentele generice.

,,Dacă până mai ieri spuneam că 70% din pacienții din România sunt tratați cu medicamente generice, astăzi nu mai sunt valabile aceste date. Din păcate, procentul a scăzut la 60% dintre pacienți, în condițiile în care în țările dezvoltate din Europa 80% din pacienți se tratează cu medicamente generice”, a precizat Daniel Bran, vicepreședintele APMGR și Director General Accord Healthcare România.

Vicepreședintele APMGR e de părere că „trebuie să intervină de urgență Guvernul, prin Ministerul Sănătății și cel al Finanțelor, pentru a corecta această situație paradoxală care face fabricarea și importul medicamentelor generice extrem de dificile. Solicităm Guvernului să formeze un consiliu interministerial și să pună în aplicare aceste soluții.”

În timp ce medicamentele generice cu preț mic, cele mai împovărate de taxare în acest moment, ies de pe piața din România, CNAS ajunge să cheltuie tot mai mult din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, deoarece va compensa medicamente mai scumpe.

Pacienții din România au la acces la de patru ori mai puține medicamente generice decât cei din Polonia, de două ori mai puține decât cei din Cehia și de șase ori mai puține decât cei din Germania.

„În momentul în care pacienții nu găsesc medicamentele ieftine, cu siguranță vor renunța la tratament. Iar dacă vorbim de boli cronice, e grav, pentru că viața pacienților e în pericol. Iar pe termen lung, cheltuielile statului cresc exponențial. Vorbim mereu că avem sau ne dorim să avem un sistem de sănătate centrat pe pacient, dar, de fapt, Guvernul are primordial în vedere cheltuielile pe termen scurt”, a declarat  Radu Gănescu, președintele COPAC.

Medicii din România sunt nevoiți să prescrie rețetele în funcție de veniturile pacienților, pentru a se asigura că aceștia își permit din punct de vedere financiar să urmeze tratamentul pe perioadă îndelungată.

„O compensare de 50% sună bine, dar dacă e la un medicament scump, poate să fie înrobitoare. Am pacienți care nu își permit aceste costuri. Trebuie să ținem cont că un pacient ia mai multe medicamente pe lună și are și alte cheltuieli. Nu poți să lași pensia la farmacie! Pentru o bună parte a populației, existența genericelor pe piață îmi permite să fac medicină conform ghidurilor de practică,” a afirmat dr. Daciana Toma, Medic Primar Medicină de Familie, vicepreședinta Societății Naționale de Medicina Familiei.

În opinia medicului de familie, în cazul pacienților cu afecțiuni cronice trebuie ținut cont de accesul acestora la tratament și din punct de vedere financiar.

,,Poate că pentru un eveniment acut bolnavul își permite să dea o sumă mai mare de bani, dar pentru afecțiuni cronice, unde poate fi vorba și de mai multe medicamente, e dificil. În fiecare zi am cel puțin un pacient la cabinet care spune că nu-și poate permite tratamentul”, a subliniat dr. Daciana Toma, arătând că schimbarea schemei terapeutice, din cauza lipsei unui medicament din piață, reprezintă o altă problemă ce trebuie luată în seamă, fiindcă înseamnă pentru pacient o perioadă de vulnerabilitate crescută.