Programul de reconstrucţie a sânului cu proteze implementat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) "a fost prost gândit" şi "merge prost", iar noile criterii impuse de CNAS sunt arbitrare şi nu fac decât să limiteze accesul şi posibilităţile de a rezolva pacienţii, a declarat joi preşedintele Societăţii Române de Chirurgie a Sânului şi Oncologie, Alexandru Blidaru, citat de Agerpres.
CNAS a implementat, în urmă cu câţiva ani, un program de reconstrucţie mamară cu proteze.
“E extraordinar că s-au gândit la aşa ceva. Necazul e că el a fost prost gândit şi merge prost. Cine s-a gândit să îl facă a spus: avem mii de persoane la care se face mastectomie, 800 de cazuri pe an vor face reconstrucţie. Nimeni nu era pregătit, nici pacienţii, nici opinia publică, nici medicii”, a spus Blidaru.
“S-au făcut vreo 200, nici nu ştiau unde să se ducă. Noile criterii impuse de CNAS sunt arbitrare şi nu o să facă decât să limiteze accesul şi posibilităţile de a rezolva aceste persoane", a completat el, la a VI-a ediţie a Conferinţei naţionale dedicată cancerului mamar.
Potrivit specialistului, persoanele care decid numărul, modul, locul şi momentul în care se fac astfel de operaţii nu cunosc bine cum funcţionează astfel de proceduri.
"Fac reconstrucţie de mai mult de 25 de ani, dar reconstrucţia e o mică bucăţică, e o componentă în privinţa diagnosticului şi tratamentului cancerului mamar", a explicat Blidaru.
Potrivit acestuia, în cazul reconstrucţiei mamare este nevoie de tratament personalizat pentru fiecare pacientă, iar una din problemele majore este mentalitatea.
"Mentalitatea că operaţia trebuie neapărat să fie extinsă, numai mastectomia salvează, trebuie să extirp totul până la os - mentalitatea care e greşită. Mentalitatea că puncţia biopsiei răspândeşte boala, care e greşită, mentalitatea că, odată ce ai aflat diagnosticul de cancer eşti într-o mare criză de timp (...), fără să ceri mai multe opinii, fără să faci investigaţii, fără să stabileşti un plan de tratament", a spus Blidaru.
El a subliniat că multe paciente îşi schimbă complet obiceiurile alimentare, crezând că alimentaţia va vindeca boala.
“Nu, niciun fel de alimentaţie nu previne în toate cazurile apariţia bolii, pentru că ea are multe cauze genetice şi în niciun caz alimentaţia nu vindecă boala. Necazul e că pacienţii îşi bulversează obiceiurile alimentare, ceea ce are consecinţe foarte proaste”, a arătat Blidaru.
Medicul a menţionat că o altă procedură "prost înţeleasă" este legată de markerii tumorali pentru afecţiunea mamară, care nu sunt metode de diagnostic, ci de urmărire.
În iulie, directorul medical al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Bihor, Elena Moldoveanu, afirma că subprogramul naţional de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice a fost accesat de paciente în număr extrem de mic în ultimii cinci ani.
