Prima rundă de negocieri între reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi cei ai medicilor nemulţumiţi de scăderea finanţării pentru medicina de familie şi ambulatoriul de specialitate s-a încheiat cu o soluţie de compromis, temporară, până la 30 iunie 2024. Astfel, contractele actuale se vor prelungi prin acte adiţionale până la jumătate acestui an, iar autorităţile trebuie să caute, în următoarele luni, soluţii de pentru a menţine nivelul actual al tarifelor decontate medicilor de familie şi celor din ambulatoriul de specialitate şi în a doua jumătate a acestui an.
Anunţul a fost făcut după discuţiile de joi într-o conferinţă de presă organizată de reprezentanţii medicilor care au participat la întâlnirea organizată joi după-amiază de CNAS, de la ora 14.00.
"Am reuşit să menţinem valoarea punctelor negociate la contractul-cadru din iulie 2023. Nu se scade valoarea de punct, cum s-a dorit iniţial", a declarat prof. univ. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor, în conferinţa de presă.
"În orice poveste există un 'dar': valabilitatea este numai până la 30 iunie 2024 (...) pentru ambulatoriu şi medicina de familie", a completat preşedintele CMR.
Alte solicitări acceptate de către CNAS, potrivit reprezentanţilor medicilor participanţi la discuţii, au fost eliminarea penalităţilor impuse medicilor de familie cu liste de peste 2.200 de pacienţi, retragerea propunerii potrivit căreia validarea serviciului trebuie realizată de către membrii familiei (rude de grad I sau II) şi menţinerea definiţiei spitalizării de zi - minimum 2 ore şi maximum 12 ore.
Şi Colegiul Medicilor Stomatologi din România a transmis că a reuşit să obţină, în urma negocierilor cu CNAS, eliminarea scăderii cu aproximativ 50% a bugetului alocat pentru decontarea serviciilor stomatologice.
"Astfel, pentru perioada ianuarie-iunie 2024, bugetul alocat pentru decontarea serviciilor stomatologice se va menţine la acelaşi nivel cu plafonul existent în 2023", a transmis Colegiul, într-un comunicat.
Dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie, a ţinut să precizeze că acordul de joi nu înseamnă neapărat sfârşitul protestelor organizate de medici în mai multe oraşe de ţară, care nu sunt organizate de către Colegiul Medicilor.
În următoarele luni vor fi organizate controale pentru a lămuri dacă s-au raportat sau nu, în vederea decontării, servicii inexistente oferite pacienţilor.
Din partea Colegiului Medicilor, la întâlnire a participat o echipă formată din prof. univ. dr. Daniel Coriu (preşedintele CMR), dr. Gindrovel Dumitra (secretar general), dr. Gheorghe Borcean (vicepreşedinte), dr. Călin Bumbuluţ (vicepreşedinte) şi Răzvan Vulcănescu (expert).
La discuţii vor participa şi reprezentanţi ai altor organizaţii, între care Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), care a anunţat înainte de reuniune că are o listă de propuneri ce “vizează revenirea la valorile de la finalul anului 2023 şi deschiderea unui canal de dialog real, astfel încât să putem asigura, împreună, un cadru de predictibilitate şi o colaborare constructivă”.
CALCULELE COLEGIULUI MEDICILOR
Colegiul Medicilor a reacţionat încă de săptămâna trecută la propunerea CNAS de scădere a tarifelor decontate de la 1 februarie, considerând că aceasta ar avea consecinţe grave asupra îndeplinirii nevoilor de îngrijiri medicale ale populaţiei.
“Această situaţie are consecinţe grave asupra îndeplinirii nevoilor de îngrijiri medicale ale populaţiei. De asemenea, atragem atenţia că sunt încălcate obligaţiile asumate de autorităţi, în mod repetat şi în diverse forme, atât faţă de partenerii europeni, cât şi faţă de corpul medical, prin acordurile şi contractele negociate şi încheiate în anul 2023”, a menţionat organismul profesional.
Colegiul Medicilor a calculat că finanţarea reală s-ar reduce cu 30% pentru medicina de familie în 2024, cu 27% pentru ambulatoriul de specialitate şi cu 50% pentru serviciile de stomatologie.
Propunerea de scădere a finanţării are loc în condiţiile în care Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030 vizează dezvoltarea într-un mod sustenabil a sectorului de asistenţă medicală primară, prin creşterea furnizării serviciilor preventive şi extinderea serviciilor ambulatorii de diagnostic, tratament şi monitorizare, prioritar pentru afecţiunile cu impact negativ major în mortalitate şi dizabilitate, subliniază Colegiul Medicilor.
