Soluții anti-șpagă în spitale de la Sibiu: organizarea unui flagrant, montarea de camere video, legalizarea micilor “atenţii” sau acordarea de sponsorizări

ianuarie 11 12:28 2019

Articol scris de:

Redactia

Timp citire articol: 7 minut(e)

Foști și actuali directori ai spitalelor publice din Sibiu și manageri de la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) şi la Casa Judeţeană de Asigurări (CJAS) propun ministrului Sănătăţii  mai multe soluţii pentru a stopa fenomenul “șpăgii” date medicilor şi asistentelor, care persită chiar şi după majorarea salariilor din sistemul sanitar.

Printre soluțiile propuse se numără organizarea unui flagrant, montarea de camere video, legalizarea micilor “atenţii” – precum un buchet de flori şi o cutie de ciocolată – și acordarea de sponsorizări pentru pregătirea profesională a cadrelor medicale sau pentru participarea acestora la congrese şi cursuri.

Directorul celui mai mare spital public din judeţul Sibiu, Cornel Benchea, fost director de bancă, propune pacienţilor care se simt condiţionaţi de medici de plata unor sume de bani, să apeleze la cei care pot să organizeze un flagrant.

“Dacă s-ar da nişte exemple, cu nişte flagrante făcute de profesionişti, în care să se vadă clar şi să se dovedească şi să fie nişte sancţionări serioase, atunci lucrurile cred că s-ar mai linişti, pentru că este anormal să presupui că un medic, care acum are un salariu destul de serios, ar condiţiona un act medical de o plată informală, e anormal să presupui asta după ce salarii sunt”, a afirmat Cornel Benchea, pentru Agerpres.

“Unde se condiţionează ar trebui organizate flagrante şi să nu ai niciun fel de milă unde se condiţionează. Când vezi un buchet de flori este altceva, dar, în momentul în care discuţi de sume, este jenant”, a completat el.

Managerul a precizat că unii pacienţii s-au plâns la el că medici din Spitalul Judeţean le-ar fi pretins şpagă, însă plângerile au venit după câteva luni şi fără dovezi.

Directorul a propus şi alte două soluţii care să ajute la eradicarea unor astfel de practici din spitalul său. O astfel de soluție ar fi obligarea medicilor să îşi comunice la DSP programul de lucru şi de la stat şi de la privat, ca să nu mai poată figura în ambele locuri în acelaşi timp.

A doua propunere este fixarea de sarcini mai mari pentru personalul medical care are salariile majorate.

Însă una dintre principalele măsuri necesare în sistemul public de sănătate este dotarea mai bună a spitalelor.

” Soluţii s-ar găsi, dar cred că aceste salarii au fost prea mult crescute şi poate că ar fi trebuit să pui nişte condiţii, să pui nişte pretenţii mai mari. Şi dacă dai aceste salarii şi să vii şi să dotezi spitale cu ceea ce trebuie”, a mai spus Cornel Benchea.

Managerul Spitalului Județean din Sibiu susține că, de când s-au majorat salariile medicilor şi ale asistentelor medicale, nu a mai înregistrat plângeri de la pacienţi legate de șpagă.

Totuși, Benchea nu crede că practica a dispărut de tot din spitalul pe care îl conduce și consideră că medicii ar trebui obligați să aleagă dacă vor să lucreze în sectorul de stat sau în cel privat.

În prezent, un medic experimentat care face şi gărzi în cel mai mare spital de stat din Sibiu are un venit lunar net de 10.000 lei.

De asemenea, asistentele medicale de pe secţiile ATI şi Urgenţă câștigă lunar între 4.000 și 5.000 lei.

Alţi doi foşti directori ai Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Sibiu, actuali manageri în sistemul de sănătate din judeţ, nu cred că au dispărut “atenţii” de la pacienţi după majorarea salariilor.

“Cu siguranţă fenomenul nu a fost eradicat prin creşterea salarială, (…) cu toate că eu cred că acesta a fost un prim deziderat al creşterii mai mult decât semnificative a salariilor, şi anume, să-i asigure doctorului un nivel de trai suficient de decent şi să nu-l mai ducă în postura de a se umili. Pentru că, după părerea mea, doctorul care primeşte plicul se umileşte în relaţia cu pacientul”, a afirmat directorul CJAS Sibiu, Vasile Spinean, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, practica respectivă ar putea fi eradicată prin mai multe ştiri date de mass-media, în care să se arate ce salarii mari iau medicii şi asistentele, pentru ca pacienţii să înţeleagă faptul că nu mai trebuie să le ofere bani.

“Cred că acesta este primul lucru care ar trebui făcut, şi anume, conştientizarea opiniei publice prin presă, prin toate mijloacele care există, că medicii, în momentul acesta, câştigă suficient de mult ca să fie motivaţi pentru ceea ce fac”, a mai spus Spinean.

Un alt fost director al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, actualul director al DSP, Gabriel Budescu, propune montarea de camere video şi reglementarea juridică a cadourilor oferite în spitale.

“Şi discuţia dintre medic sau echipa medicală şi pacient trebuie să aibă loc într-un spaţiu anume. În fiecare secţie ar trebui să existe un spaţiu anume, unde se transmit informaţiile medicale, unde pot fi şi camere de luat vederi şi lucrul acesta nu s-ar întâmpla”, a spus Budescu.

Totuși, montarea camerelor video trebuie exclusă în saloanele pacienţilor sau în cabinetele medicilor, potrivit managerului.

Fost prefect al judeţului, actual director la singurul spital de tratare a bolilor pulmonare din Sibiu, Cristian Roman, consideră că plățile informale din spitale sunt generate în primul rând de mentalitatea oamenilor.

“Condiţionarea actului medical e criminală. La noi în spital nu cred că se condiţionează. E şi o presiune din partea oamenilor. Au impresia chiar pacienţii că, dacă nu dau ceva, nu sunt bine trataţi. Nu va fi uşor să scăpăm de boala asta”, a menționat Cristian Roman.

“Soluţia este să nu se mai dea şi să nu se mai ia şpagă, pentru că e la fel de vinovat şi cel care dă ca şi cel care ia. La salariile care sunt, este absurd să mai existe fenomenul acesta, dar, din păcate, mai există”, a completat el.

Managerul a precizat că a amplasat afişe cu mesaje anti-şpagă în tot spitalul şi discută în şedinţe cu medicii ca să nu accepte bani de la pacienţi.

Sibienii care au fost trataţi şi vindecaţi în acest spital obişnuiesc să facă sponsorizări pentru această instituţie.

“În afară de faptul să am discuţii cu ei, să punem afişe pentru cei care intră în spital să ştie cei care intră în această unitate spitalicească că nu se acceptă darea sau primirea de atenţii, nu putem face foarte multe lucruri. Există şi soluţii. Dacă cineva este foarte mulţumit şi a fost tratat la noi, poate să doneze spitalului, la casierie, se dă chitanţă, dacă simte neapărat nevoia”, a spus Cristian Roman.

Fenomenul şpăgii este posibil şi în cazul singurului spital de copii din judeţul Sibiu, cel de Pediatrie.

Directorul unităţii, chirurgul ortoped Stelian Banciu, îi pune pe aparţinătorii copiilor internaţi să semneze un formular în care au luat cunoştinţă de ce reguli de igienă trebuie să respecte în spital, dar şi că înţeleg că aici nu sunt permise “atenţiile”.

“Creşterea aceasta ceva a diminuat, dar nu cât ar fi trebuit să diminueze. (…) La fel de vinovat este şi cel care dă, şi cel care primeşte. Sunt convins că nu există colegi care să ceară. Aceia, dacă există, sunt penali. Aceia trebuie devoalaţi urgent”, a afirmat Stelian Banciu.

Marți, ministrul Sorina Pintea a declarat, după o discuție cu reprezentanții sindicatelor din sistemul sanitar, că intenționează să realizeze un plan de măsuri împreună cu sindicatele pentru a limita şpăgile din spitale, pe care le consideră un fenomen “de mare amploare”.

Ulterior, federația Solidaritatea Sanitară a reacționat la declarațiile ministrului, considerând că plățile informale din spitale reprezintă doar o mică parte a problemei, iar cel mai mare impact negativ îl are corupția dezvoltată în jurul gestionării fondurilor publice din sănătate, care reduce resursele disponibile pentru tratarea pacienților.