Somnul de după-amiază, o soluție de adaptare la căldurile extreme?

august 15 13:01 2023

Articol scris de:

Beatrice Popa

Timp citire articol: 3 minut(e)

Prea mult aer condiționat ar putea să dăuneze sănătății, potrivit unui nou studiu condus de cercetătorii de la The Australian National University (ANU). Practicile culturale de evitare a căldurii, lcum este siesta, folosite în zonele cu climat calde din întreaga lume timp de multe secole, ar putea oferi o protecție puternică împotriva căldurii extreme cauzate de schimbările climatice, spun autorii recentului studiu.

Studiul a constatat că, în ciuda faptului că au petrecut mult mai mult timp în spații cu aer condiționat în ultimii 40 de ani, oamenii din Teritoriiile de Nord (TN) din Australia au devenit, în mod paradoxal, mai vulnerabili la decesele cauzate de căldură.

Cercetarea a fost publicată în luna august, în revista online The Lancet Planetary Health.

Cu toate acestea, comunitățile aborigene din NT nu sunt mai vulnerabile la căldură, în ciuda poverii ridicate a bolilor cronice, a inegalității socio-economice și a inechității extreme în materie de locuințe și a accesului mult mai redus la spații cu aer condiționat.

Potrivit autorilor, motivul acestei aparente discrepanțe pare să fie de natură culturală.

Practicile culturale de evitare a căldurii, la fel de simple cum este siesta, pentru a te feri de soarele fierbinte de după-amiază, folosite în zonele cu climat calde din întreaga lume timp de multe secole, pot oferi o protecție puternică împotriva căldurii extreme cauzate de schimbările climatice.

Chiar dacă siesta a dispărut aproape complet din locuri precum Spania, recentele fenomene meteorologice extreme din Europa ar putea determina ca acest obicei să revină.

Potrivit autorilor, comunitățile cu climă caldă trebuie să înceapă să ia în considerare mijloacele socio-culturale de adaptare la vremea mai caldă.

„În general, este acceptat faptul că inovațiile tehnologice, cum ar fi aerul condiționat, sunt esențiale în pregătirea pentru climatele mai calde”, a declarat dr. Simon Quilty, autorul principal și doctorand la Centrul Național de Epidemiologie și Sănătate a Populației de la ANU.

Potrivit acestuia, cercetarea arată că practicile sociale și culturale, dezvoltate de populațiile aborigene de-a lungul generațiilor, cum ar fi reducerea efortului fizic în perioadele mai fierbinți ale zilei, sunt mecanisme puternice de protecție a sănătății umane.

„Un pui de somn de după-amiază poate ajuta organismul să se aclimatizeze, vă protejează de cea mai fierbinte parte a zilei, nu costă nimic și nu are amprentă de carbon”, spune dr. Quilty.

„Este o poveste despre modul în care cultura aborigenă și cunoștințele despre mediu au permis o rezistență extraordinară în fața vremii extreme”, menționează el.

Autorii susțin că aceste constatări sunt importante pentru politica și proiectarea locuințelor în regiunile foarte calde ale lumii.

„În timp ce spațiile răcoroase, cu aer condiționat, oferă un refugiu esențial în timpul temperaturilor extreme ridicate, este posibil ca perioadele prelungite petrecute în spații cu aer condiționat să împiedice oamenii să se adapteze la climatul predominant”, a declarat profesorul asociat Aparna Lal, coautor al studiului de la ANU.

Există multe astfel de concepte socio-culturale ale indigenilor australieni care au permis comunităților să prospere în vreme caldă timp de multe mii de ani, iar cercetătorii susțin că factorii de decizie politică trebuie să înceapă să recunoască importanța culturii și să asculte cunoștințele primelor națiuni.

Pe măsură ce temperaturile extrem de ridicate devin tot mai frecvente, cel mai important instrument pe care îl avem pentru a ne adapta la schimbările climatice ar putea fi schimbarea culturală, crede dr. Quilty.

Este timpul să învățăm de la popoarele Primelor Națiuni și de la alte societăți din trecut care au folosit cultura ca pe un instrument pentru a prospera în climatele calde, spune el.

„Poate că ar trebui să tragem cu toții un pui de somn în amiaza mare atunci când este cald, în loc să dăm drumul la aerul condiționat”, a mai spus cercetătorul.