Chiar dacă pacienții cu boli inflamatorii intestinale (BII) au făcut forme mai ușoare de Covid-19, majoritatea se tem de infecția cu noul coronavirus și de reprecursiunile acesteia asupra lor. 82% dintre românii cu BII, chestionați de către Asociaţia Persoanelor cu Boli Inflamatorii Intestinale din România (ASPIIR), au declarat că le este frică să nu se infecteze cu virusul SARS-CoV-2, iar 83% spun că le este teamă să meargă la spital pentru consultație sau pentru administrarea tratamentului, din cauza epidemiei de COVID-19.
În România, aproximativ 15.000 de pacienţi sunt diagnosticaţi cu boală Crohn sau colită ulcerativă. Sondajul ,,Pacienții cu Boli Inflamatorii Intestinale și COVID – 19” derulat în luna aprilie 2020 de către ASPIIR a inclus 152 de pacienți cu boli inflamatorii intestinale, cei mai mulți dintre ei cu vârsta sub 54 de ani (13% 18-24 de ani, 31% 25-34 de ani, 29% 35-44 de ani, 15% 45-54 de ani). Peste 40% dintre respondenți cred că Boala Inflamatorie Intestinală predispune la infecția cu noul coronavirus, 48% că tratamentul imunomodulator pe care îl urmează predispune la COVID-19, iar 63% se tem că COVID-19 ar putea să agraveze simptomele Bolilor Inflamatorii Intestinale.
,,Avem un număr de cazuri de pacienți cu BII care au fost diagnosticați cu COVID-19. Din fericire, nici unul din pacienții noștri nu a avut nevoie de internare pentru COVID, cel puțin până în acest moment. Deși un număr important – 50% conform unor articole – din pacienții cu COVID -19 au manifestări digestive, foarte rar se întâmplă să apară doar manifestări digestive, fără manifestări pulmonare sau de miros/gust. De aceea, eu recomand ca până nu apar alte manifestări în afară de cele digestive, să se ia în considerare alte cauze pentru aceste manifestări digestive și nu COVID-19”, a declarat dr. Florin Șelaru, coordonatorul Centrului de Boli Inflamatorii Intestinale din cadrul The Johns Hopkins University, Baltimore, profesor de medicină și oncologie la Departamentul ”Gastroenterology and Hepatology and Sidney Kimmel Cancer Center” de la Universitatea Johns Hopkins.
De altfel Asociația Americană de Gastroenterologie (AGA) atrage atenția că simptomele gastrointestinale nu sunt la fel de frecvente în Covid-19, așa cum se estimase anterior și face noi recomandări legate de infecția cu noul coronavirus. Jumătate dintre pacienții români care au fost chestionați se tem că tratamentul pe care îl iau pentru Boala Inflamatorie Intestinală ar putea crește riscul de infecție COVID-19, iar 60% consideră că boala COVID-19 poate crește riscul de deces în cazul unui pacient cu BII.
Unii pacienți au întrerupt tratamentul pentru BII, de teama infectării cu noul coronavirus
Sondajul a mai scos la iveală că 3% dintre pacienții cu BII au întrerupt tratamentul pentru afecțiunea lor din proprie inițiativă, de teama infectării COVID-19. 71% dintre pacienți însă nu consideră că ar fi mai bine ca tratamentul pentru BII să fie întrerupt în aceasta perioadă.
,,Nu există date certe care să arate că terapia imunomodulatoare ar crește riscul infectării cu SARS-CoV-2 sau severitatea COVID: știm din studii că vârsta mai mare de 70 de ani a pacientului cu BII și coexistenta unor boli serioase asociate (hipertensiune arterială, boli pulmonare, cardiace, diabet zaharat) măresc riscul unei forme grave de COVID. Pe baza acestor informații, specialiștii consideră ca tratamentul BII trebuie continuat, în scopul menținerii bolii intestinale în remisiune”, a afirmat dr. Radu Bogdan Mateescu, medic la Centrul dedicat pacienților cu Boli Inflamatorii Intestinale Colentina.
Întrebați dacă în perioada 01 – 30 martie au putut face tratamentul/administrarea terapiei conform programării existente înainte de criza COVID, 71% au răspuns afirmativ. Peste 26% au spus că nu au reușit acest lucru sau au întâmpinat dificultăți (majoritatea legate de accesul în spital sau amânarea programării).
54% au încercat să ia legătura cu medicul lor curant (în general pentru a obține rețetă, pentru a se programa pentru administrarea tratamentului sau consultație și pentru a cere informații cu privire la COVID-19) și doar 17% au întâmpinat greutăți în a lua legătura cu medicul. Peste 30% spun că au primit recomandări specifice pentru BII (medicamente, evitare riscuri, protecție etc.) pe perioada pandemiei COVID-19 de la medicul gastroenterolog curant, în timp ce 35% și-ar fi dorit și alte recomandări de la medic în legătură cu COVID-19.
68% dintre pacienți se tem că în cazul unei amânări a administrării terapiei pentru BII s-ar putea confrunta cu o recădere a bolii sau un puseu.
,,Pacienții cu afecțiuni cronice digestive (BII, cancere digestive, boli cronice hepatice) și pacienții aflați în tratament imunosupresor pe termen lung/indefinit (pacienții cu boli autoimune, transplantati hepatic, BII etc.) reprezintă categorii vulnerabile pentru infecția SARS-COV-2. Întreruperea vizitelor programate pentru monitorizare, înlocuirea lor cu „vizite digitale”, întreruperea sau întârzierea aplicării medicației specifice (tratamentul biologic, chimio/radioterapia pentru pacienți oncologici etc.) poate crește morbi-mortalitatea acestor pacienți pe termen mediu si lung”, a ținut să precizeze prof. dr. Liana Gheorghe, şefa secţiei a III-a (Gastroenterologie-Hepatologie) de la Centrul de Gastroenterologie & Hepatologie Fundeni.
Medicația pacienților cu BII confirmați cu COVID-19
Un alt aspect evidențiat de sondajul ASPIIR este acela al automedicației. 37% dintre pacienții chestionați au apelat la automedicație (în principal vitamine, analgezice și antiinflamatoare).
,,Ca principiu general, automedicația este contraindicată pentru orice pacient indiferent de diagnostic (cu BII sau altă afecțiune). Aceasta datorită pe de o parte, efectelor secundare ale medicației si, pe de alta parte, interferențelor medicamentoase care pot să amplifice efectele unor medicamente, inclusiv efectele secundare, sau să diminueze efectele terapeutice scontate ale medicației administrate pentru afecțiunea respectivă. În general, automedicația poate fi acceptată dacă pacientul a mai luat medicamentul respectiv și știe că acesta este cu rezultate pozitive. Automedicația trebuie administrată însă pe termen scurt și cu precauțiile impuse de fiecare medicament în parte, la doza cea mai mică care să fie insă eficientă”, e de părere prof. dr. Cristian Gheorghe, președintele Societății Române de Gatroenterologie și Hepatologie.
În privința medicației în cazul pacienților cu BII confirmați cu COVID-19, prof. dr. Cristian Gheorghe susține că aceștia ,,trebuie să își ajusteze terapia medicamentoasă pentru BII, să oprească, pe parcursul bolii virale, terapia cu Tiopurine, Metrotexat și orice tratament biologic și să reînceapă terapia dupa rezoluția completă a simptomelor.”
,,Atitudinea în fața unui pacient cu boala inflamatorie intestinală care este confirmat prin test PCR cu infecția SARS-Cov-2 și care se află în tratament perfuzabil cu agenți biologici este diferită în funcție de prezența sau nu a simptomelor bolii COVID-19 (pacientul poate fi simptomatic sau asimptomatic).
În cazul în care pacientul este asimptomatic, acesta trebuie să își contacteze medicul pentru a discuta posibilitățile existente cu privire la tratamentul bolii cu scopul de a lua o decizie împreună cu acesta referitoare la orice schimbare sau ajustare a medicației. În cazul în care pacientul este simptomatic, este important să anunțe medicul specialist care îl tratează pentru COVID-19 că suferă și de boală inflamatorie intestinală, pentru ca acesta să vorbească direct cu gastroenterologul la care se află în evidență pacientul. De asemenea, pacientul trebuie să anunțe medicul infecționist despre toate medicamentele cu care acesta se tratează pentru BII”, a completat Profesor Doctor Eugen Dumitru, coordonatorul Secției de Gastroenterologie, Clinica de Medicină Interna 1, Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei” din Constanța.
Conform sondajului, 63% dintre pacienți se declară optimiști în privința rezolvării crizei COVID – 19, în timp ce 41 cred că familia i-ar putea ajuta la diminuarea îngrijorărilor legate de COVID-19.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.