Apneea obstructivă în somn este legată de un risc crescut de cancer, declinul creierului și un risc crescut de cheaguri de sânge

Apneea obstructivă în somn este legată de un risc crescut de cancer, declinul creierului și un risc crescut de cheaguri de sânge
septembrie 15 15:50 2022 Timp citire articol: 8 minut(e)

Potrivit unor noi cercetări, persoanele care sforăie ar putea avea un risc crescut de cancer, boli cardiovasculare și demență.

Oamenii de știință din Suedia au ajuns la concluzia că apneea obstructivă în somn, al cărei principal simptom  este sforăitul, întrerupe aportul de oxigen, ceea ce alimentează tumorile, și duce la formarea cheagurilor de sânge și la pierderea celulelor creierului.

Apneea obstructivă în somn (AOS) afectează aproape 30 de milioane de americani, deși potrivit Asociației Medicale Americane, doar 6 milioane de cazuri sunt diagnosticate.

Afecțiunea face ca pereții gâtului să se relaxeze și să se îngusteze, ceea ce duce la întreruperea respirației normală în timpul somnului. Persoanele supraponderale sunt deosebit de predispuse la OSA. Măsurile preventive includ pierderea în greutate sau purtarea unei măști de dormit care introduce aer în partea din spate a gâtului.

Descoperirile, prezentate la reuniunea Societății Europene de Respirație (ERS), care a avut loc între 4-6 septembrie la Barcelona, se bazează pe trei studii din Europa.

„Se știe deja că pacienții cu apnee obstructivă în somn au un risc crescut de cancer, dar nu a fost clar dacă acest lucru se datorează sau nu apneei în sine sau unor factori de risc aferenți cancerului, cum ar fi obezitatea, bolile cardiometabolice și stilului de viață” a declarat într-un comunicat, dr. Andreas Palm, cercetător și consultant senior la universitatea Uppsala, din Suedia.

„Descoperirile noastre arată că privarea de oxigen din cauza AOS este asociată independent cu cancerul”, mai precizează sursa citată.

Legătura dintre apneea obstructivă în somn și cancer

Autorii studiului au analizat datele provenind de la 62.811 de suedezi, cu cinci ani înainte de începerea tratamentelor pentru apneea obstructivă în somn cu o mască CPAP (presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii). Cercetătorii au combinat datele cu informațiile obținute de la Registrul Național al Cancerului din Suedia, ținând cont de dimensiunea corpului, alte probleme de sănătate și statutul socio-economic.

Cercetătorii au reușit să potrivească 2.093 de pacienți cu apnee obstructivă și cu un diagnostic de cancer descoperit înainte cu cinci ani înainte de diagnosticarea cu AOS, cu un grup de control de 2.093 de pacienți cu AOS, dar fără cancer.

Severitatea a fost măsurată prin indicele de apnee hipopnee (AHI), care numără tulburările de respirație în timpul somnului, sau prin indicele de desaturare a oxigenului în somn (ODI), care măsoară de câte ori pe oră scade nivelul sângelui cu cel puțin trei procente timp de mai mult de zece secunde.

„Am descoperit că pacienții cu cancer aveau AOS puțin mai severă, măsurată printr-o medie a indicelui de apnee hipopnee de 32 față de 30 și un indice de desaturare a oxigenului de 28 față de 26”, a explicat dr Palm rezultatele.„În analiza ulterioară a subgrupurilor, ODI a fost mai mare la pacienții cu cancer pulmonar (38 față de 27), cancer de prostată (28 față de 24) și melanom malign (32 față de 25).

„Descoperirile acestui studiu evidențiază necesitatea de a considera apneea de somn netratată ca un factor de risc pentru cancer și ca medicii să fie atenți la posibilitatea unui risc de cancer atunci când tratează pacienții cu AOS”, a precizat dr. Palm.

„Cu toate acestea, extinderea screening-ului pentru cancer la toți pacienții cu AOS nu este justificată sau recomandată de rezultatele studiului nostru”, a mai precizat medicul.

Cercetătorii intenționează să crească numărul de pacienți pe care să-i monitorizeze în timp, pentru a studia posibilele influențe ale tratamentului cu masca de somn CPAP asupra incidenței cancerului și supraviețuirii.

„Asocierea dintre AOS și cancer este mai slabă, față de legătura cu bolile de inimă și ale vaselor de sânge, rezistența la insulină, diabetul și boala ficatului gras”, a mai precizat medicul, menționând că este nevoie de mai multe cercetări asupra acestui „subiect important”.

Impactul apneei obstructive în somn asupra creierului

Un al doilea studiu a identificat o legătură între AOS și declinul cerebral pe o perioadă de cinci ani. Studiul s-a bazat pe testele de somn efectuate la 358 de persoane cu vârsta peste 65 de ani din Elveția. Au fost de asemenea evaluate funcția cognitivă și executivă globală, memoria verbală, limbajul și percepția vizuală a relațiilor spațiale.

„Am descoperit că AOS și, în special, nivelurile scăzute de oxigen în timpul somnului din cauza apneei obstructive, au fost asociate cu o scădere mai mare a funcției cognitive globale, a vitezei de procesarea creierului, a funcției executive și a memoriei verbale”, a declarat dr. Nicola Marchi de la universitatea Lausanne. „Am constatat, de asemenea, că bărbații cu vârsta mai mare de 74 de ani au prezentat un risc mai mare de declin cognitiv legat de apnee în somn, în cadrul unor teste cognitive specifice”, a mai spus medicul.

De exemplu, testul Stroop, care măsoară viteza de procesare și funcția executivă, a arătat o scădere mai accentuată a persoanelor cu vârsta de peste 74 de ani, comparativ cu participanții mai tineri. Fluența verbală a arătat un declin mai abrupt la bărbați, dar nu și la femei.

„Acest studiu demonstrează că severitatea apneei în somn și a lipsei de oxigen pe timp de noapte contribuie la declinul cognitiv la bătrânețe”, a precizat dr. Marchi.

Rezultatele studiului au mai arătat că apneea în somn a fost legată de o scădere a funcțiilor cognitive specifice, cum ar fi viteza de procesare a creierului, funcția executivă și memoria verbală, dar nu și un declin al tuturor funcțiilor cognitive; de exemplu, limba și funcția vizual-spațială nu au fost afectate.

„Persoanele cu AOS și medicii ar trebui să știe că apneea obstructivă de somn poate juca un rol în declinul cognitiv. De asemenea, până în prezent, nu s-a demonstrat în mod clar că tratamentul AOS cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) previne declinul cognitiv”, a precizat dr. Marchi.

„Studiul nostru sugerează că probabil nu toți pacienții cu AOS prezintă același risc pentru un declin cognitiv; probabil că există un subgrup de pacienți, în special cei cu o deprivare nocturnă mai mare de oxigen, dar și pacienți mai în vârstă, bărbați, care ar putea prezenta un risc mai mare de declin cognitiv legat de AOS”, a mai precizat medicul.

Cercetătorii intenționează să analizeze datele impactului AOS după zece ani, pentru a afla mai multe despre persoanele care prezintă cel mai mare risc de declin cognitiv. Dr. Marchi a precizat că efectuarea unui studiu controlat randomizat cu acești pacienți pentru a investiga efectul CPAP asupra cogniției ar trebui să fie următorul pas.

Risc mai mare de cheaguri de sânge

Un al treilea studiu a arătat că pacienții cu apnee obstructivă în somn mai severă, măsurată prin IAH și markerii deprivării nocturne de oxigen, au mai multe șanse să dezvolte cheaguri de sânge (tromboembolism venos – TEV), care pot declanșa un ifarct sau AVC.

„Acesta este primul studiu care investighează asocierea dintre apneea obstructivă în somn și incidența tromboembolismului venos neprovocat”, a declarat dr. Wojciech Trzepizur, de la spitalul universitar Angers, din Franța.

„Am descoperit că persoanele care au avut mai mult de 6% din timpul nopții niveluri de oxigen în sânge sub 90% din capacitatea normală, au avut un risc de aproape dublu de a dezvolta TEV în comparație cu pacienții fără privare de oxigen. Sunt necesare studii suplimentare pentru a vedea dacă tratamentul adecvat pentru AOS, de exemplu tratamentul cu CPAP, ar putea reduce riscul de TEV la pacienții cu deprivare marcată de oxigen pe timpul nopții”, a mai spus medicul.

Rezultatele s-au bazat pe observarea a 7355 de pacienți, urmăriți timp de mai mult de șase ani, dintre care 104 au dezvoltat TEV.

„Aceste trei studii arată asocieri îngrijorătoare între apneea obstructivă în somn și bolile importante care afectează supraviețuirea și calitatea vieții. Datele susțin relevanța apneei de somn asupra cancerului, tromboembolismului venos și sănătății mintale. Deși nu pot dovedi că OSA provoacă oricare dintre aceste probleme de sănătate, oamenii ar trebui să fie conștienți de aceste legături și ar trebui să încerce să facă schimbări în stilul de viață pentru a-și reduce riscul de AOS, de exemplu, prin menținerea unei greutăți sănătoase” a declarat profesorul Winfried Randerath, de la spitalul Bethanien al universității din Köln, Germania, care este șeful grupului de specialiști ERS pentru tulburările de respirație în somn, și care nu a fost implicat în cele trei studii..

„Cu toate acestea, dacă se suspectează AOS, ar trebui sigur inițiate un diagnostic și un tratament sigur. Așteptăm cu nerăbdare cercetări suplimentare care ar putea ajuta la clarificarea dacă într-adevăr AOS poate cauza unele dintre problemele de sănătate observate în aceste studii”, a mai precizat șeful Societății Europene de Respirație.

  Citește mai multe despre:
  Categorii:
scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu