Studiu: Asocieri între creierul stresat și sindromul „Inimii frânte”

Studiu: Asocieri între creierul stresat și sindromul „Inimii frânte”
martie 29 09:00 2021 Timp citire articol: 3 minut(e)

Creierul poate juca un rol important în așa-numitul ,,Sindrom al inimii frânte”, sugerează un nou studiu. Cunoscut oficial sub numele de sindromul Takotsubo (STT), cardiomiopatia de stres este o afecțiune cardiacă temporară, dar potențial mortală.

STT reprezintă 1-2% din prezentările cu infarct miocardic acut. Cercetătorii de la Spitalul General din Massachusetts au dorit să afle dacă activitatea metabolică crescută asociată stresului din creier ar putea crește riscul sindromului Takotsubo, așa că au analizat scanările imagistice ale creierului de la 41 de persoane care au dezvoltat ulterior sindromul inimii frânte și 63 de persoane care nu au făcut acest sindrom.

,,Zonele creierului care au activitate metabolică mai mare tind să fie utilizate mai mult. Prin urmare, o activitate mai mare în centrele cerebrale asociate stresului sugerează că individul are un răspuns mai activ la stres”, a spus dr. Ahmed Tawakol, directorul Departamentului de cardiologie nucleară și codirector al Centrului de cercetare în imagistică cardiovasculară de la Spitalul General din Massachusetts, autorul principal al studiului.

Cercetătorii americani au descoperit că activitatea sporită din amigdala creierului a prezis STT ulterioare, precum și momentul sindromului. De exemplu, persoanele cu cea mai mare activitate din amigdala au dezvoltat sindromul în decurs de un an după scanarea creierului, în timp ce persoanele cu activitate intermediară din amigdala au dezvoltat sindromul ,,Inimii frânte” câțiva ani mai târziu.

„Arătăm că STT se întâmplă nu numai din cauza unui eveniment rar, îngrozitor de tulburător – cum ar fi moartea unui soț sau a unui copil, așa cum o știm din exemplele clasice. Mai degrabă, indivizii cu activitate cerebrală ridicată legată de stres par a a dezvolta STT. Ei pot dezvolta sindromul la expunerea la factori de stres mai frecvenți, chiar și la o colonoscopie de rutină sau la o fractură osoasă”, a spus dr. Tawakol.

Studiul a constatat, de asemenea, o asociere între activitatea cerebrală legată de stres și activitatea măduvei osoase. Potrivit cercetătorilor, măduva osoasă produce diferite tipuri de celule sanguine care transportă oxigen, coagulează sângele, astfel încât activitatea cerebrală legată de stres poate influența activitatea celulelor responsabile de sănătatea inimii.

Măsurile de reducere a activității cerebrale legate de stres ar putea reduce riscul sindromului. Trebuie menționat că stresorii pot fi de natură fizică, emoțională, incluzând și emoțiile pozitive, știut fiind că sindromul „Inimii frânte” poate apărea și după un eveniment fericit ,,Happy heart syndrome’.

,,Studiile ar trebui să testeze dacă astfel de abordări de scădere a activității cerebrale asociate stresului scad șansa ca STT să reapară în rândul pacienților cu episoade anterioare de STT”, e de părere dr. Tawakol.

În opinia cercetătorului, ar fi necesare mai multe studii pentru a examina modul în care diminuarea stresului sau tratamentul medicamentos pentru a reduce activitatea cerebrală legată de stres ar putea aduce beneficii sănătății inimii.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu