Studiu CMR: 36 la sută dintre medicii din România sunt în stare de burnout de nivel ridicat și foarte ridicat
Un studiu realizat de Colegiul Medicilor din România (CMR), cu sprijinul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, din cadrul Universității București a chestionat sindromul de burnout în rândul medicilor, iar rezultatele date publicității sunt îngrijorătoare atât pentru cei aflați în această situație, cât și pentru pacienții tratați de un personal medical epuizat fizic și psihic. ,,Este cel mai mare studiu din România care a chestionat peste 8000 de medici cu privire la burnout”, a explicat prof.dr. Daniel Coriu, președintele CMR în cadrul unei conferințe de presă.
În România activează în momentul de față 55.622 de medici în sistemul medical, la o populație de 19 milioane de oameni, media ar fi de 2,9 medici la 1000 de români, în condițiile în care media europeană este de 3-3,5 medici la 1000 de oameni.
Din studiul CMR a reieșit că 36% dintre medici suferă de sindrom burnout. 58% dintre respondenți acuză epuizare fizică, aceștia fiind medici cu vârste sub 35% de ani. Ȋn funcție de categoriile de vârstă, pentru cei peste 50 de ani, procentele sunt de 32% (medicii din categoria 50-64 de ani), respectiv 15% (pentru cei cu vârste de peste 65 de ani). Cu alte cuvinte, ȋnaintarea ȋn vârstă şi câştigarea de experiență profesională reprezintă un factor de ameliorare pentru riscul de a dezvolta burnout.
Procentul medicilor femei care au de-a face cu burnout este semnificativ mai mare decât cel al bărbaților medici: 38% vs. 31%.
Studiul a chestionat și zonele georgafice unde riscul de burnout este cel mai mare, astfel ȋn regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia s-a ȋnregistrat 38% față de medie de regiunea Vest 32%. Există anumite specialități medicale cu riscul de burnout cel mai ridicat precum: Anestezie-Terapie Intensivă şi Medicină de Urgență, Oncologie și Hematologie, Pediatrie, interne, Cardiologie, Gastroenterologie, Nefrologie, Neurologie, Pneumologie, Chirurgie și Ortopedie Pediatrică.
Potrivit prof. dr. Daniel Coriu, președintele CMR, cauzele burnout-ului în rândul medicilor sunt legate cerințele ridicate, cum ar fi sarcinile excesive, presiunea timpului, încărcătura emoțională și deciziile dificile, lipsa resurselor adecvate, relațiile dificile cu pacienții sau colegii, birocrația excesivă și lipsa recunoașterii.
,,Problema este că munca medicului este foarte stresantă, ȋntr-un sistem incoerent, cu legislație stufoasă, cu schimbări frecvente, medicul trebuie să se pună la punct cu partea juridică prima dată şi apoi abia are timp şi de perfecționarea ȋn domeniul medical, medicul nu mai are viață personală, nu mai are timp pentru el, când nu lucrează ȋn cabinet, se informează despre legislație, despre modificările din codul fiscal, se perfecționează ȋn operare pe calculator şi, la sfârșit, se informează şi despre ultimele noutăți medicale, este omniprezent şi pluri-potent”, a declarat un medic în cadrul studiului.
Burnout-ul poate avea consecințe grave asupra sănătății fizice și mentale a cadrelor medicale care pot avea simptome precum oboseală cronică, insomnie, depresie, anxietate, scăderea imunității, probleme digestive și tulburări cognitive.
Dar burnoutul se răsfrânge și asupra calității îngrijirii pacienților. Cadrele medicale afectate de burnout pot suferi de scăderea empatiei și implicării în îngrijirea pacienților. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra calității asistenței medicale și relației medic-pacient.
Burnout-ul în rândul cadrelor medicale poate avea consecințe grave asupra sistemului de sănătate. Absenteismul, fluctuația personalului, erorile medicale și scăderea satisfacției profesionale pot afecta eficiența și calitatea serviciilor medicale.
Studiul a mai chestionat intenția declarată de migrație externă în rândul medicilor, dar și motivele de migrație a acestora, precum și teama resimțită de un eventual proces de malpraxis.
