Poluarea aerului reduce durata de viaţă a locuitorilor din România cu 3,44 ani, în medie, şi provoacă circa 35.900 de decese premature în fiecare an în ţară, arată un nou studiu realizat de cercetători germani, consultat de 360medical.ro.
Potrivit studiului, care a calculat efectele poluării anului în anul 2015, locuitorii din România înregistrează a treia cea mai mare pierdere de speranţă de viaţă din cauza poluării aerului din Europa, după cei din Bulgaria (3,86 ani, în medie) şi Ungaria (3,5 ani).
În Europa, poluarea aerului reduce speranţa de viaţă a locuitorilor cu 2,21 de ani, în medie, situaţia cea mai bună fiind în Islanda (0,65 ani pierduţi, în medie, din cauza poluării), Norvegia (0,96 ani), Irlanda (1,08 ani) şi Finlanda (1,15 ani).
Studiul, prezentat săptămâna aceasta în publicaţia Cardiovascular Research, a utilizat o nouă metodă de modelare a efectelor diverselor surse de poluare a aerului asupra ratelor de deces.
Astfel, studiul arată că poluarea aerului provoacă anual un număr suplimentar de 8,8 milioane de decese premature pe plan mondial – ceea ce echivalează cu o scădere a duratei medii de viaţă a populaţiei mondiale cu 2,9 ani.
Spre comparaţie, fumatul reduce speranţa medie de viaţă cu 2,2 ani (şi provoacă 7,2 milioane de decese premature anual pe plan mondial), HIV/SIDA cu 0,7 ani (1 milion de decese premature/an), bolile infecţioase precum malaria sau alte boli provocate de paraziţi sau insecte reduc duara medie a vieţii populaţiei omenirii cu 0,6 ani (600.000 decese premature), iar războaiele şi alte forme de violenţă cu 0,3 ani (530.000 decese premature).
Echipa de cercetători, condusă de profesorii Jos Lelieveld şi Thomas Münzel de la Institutul Max Planck şi de la Centrul Medical Universitar din Mainz, Germania, consideră că rezultatele studiului sugerează că lumea se confruntă cu o adevărată “pandemie” generate de poluare.
Studiul a anizat efectele poluării aerului asupra a şase categorii de boli: infecţii ale tractului respirator inferior, boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), cancer pulmonar, insuficienţă cardiacă, boli cerebrovasculare ce pot provoca accident vascular cerebral (AVC) şi alte afecţiuni (incluzând diabet şi hipertensiune).
Bolile cardiovasculare (insuficienţa cardiacă şi bolile cerebrovasculare, luate împreună) cauzate de poluare generează cele mai multe cazuri de decese premature (43%), potrivit studiului.
Cercetătorii mai arată că cel mai mare efect de scurtare a speranţei de viaţă generat de poluare se resimte la persoanele în vârstă, cu excepţia unor state sărace din Africa şi sudul Asiei, unde impactul cel mai mare este asupra copiilor cu vârsta de până la 5 ani.
La nivel mondial, circa 75% dintre decesele asociate cu poluarea aerului se înregistrează la persoane cu vârsta de peste 60 de ani.
Acesta este primul studiu care analizează efectele poluării aerului pe grupe de vârstă, tip de boală şi efectele asupra speranţei de viaţă la nivelul statelor şi regiunilor.
