Poluarea aerului reduce durata de viață a locuitorilor din România cu 3,44 ani, în medie, și provoacă circa 35.900 de decese premature în fiecare an în țară, arată un nou studiu realizat de cercetători germani, consultat de 360medical.ro.
Potrivit studiului, care a calculat efectele poluării anului în anul 2015, locuitorii din România înregistrează a treia cea mai mare pierdere de speranță de viață din cauza poluării aerului din Europa, după cei din Bulgaria (3,86 ani, în medie) și Ungaria (3,5 ani).
În Europa, poluarea aerului reduce speranța de viață a locuitorilor cu 2,21 de ani, în medie, situația cea mai bună fiind în Islanda (0,65 ani pierduți, în medie, din cauza poluării), Norvegia (0,96 ani), Irlanda (1,08 ani) și Finlanda (1,15 ani).
Studiul, prezentat săptămâna aceasta în publicația Cardiovascular Research, a utilizat o nouă metodă de modelare a efectelor diverselor surse de poluare a aerului asupra ratelor de deces.
Astfel, studiul arată că poluarea aerului provoacă anual un număr suplimentar de 8,8 milioane de decese premature pe plan mondial – ceea ce echivalează cu o scădere a duratei medii de viață a populației mondiale cu 2,9 ani.
Spre comparație, fumatul reduce speranța medie de viață cu 2,2 ani (și provoacă 7,2 milioane de decese premature anual pe plan mondial), HIV/SIDA cu 0,7 ani (1 milion de decese premature/an), bolile infecțioase precum malaria sau alte boli provocate de paraziți sau insecte reduc duara medie a vieții populației omenirii cu 0,6 ani (600.000 decese premature), iar războaiele și alte forme de violență cu 0,3 ani (530.000 decese premature).
Echipa de cercetători, condusă de profesorii Jos Lelieveld și Thomas Münzel de la Institutul Max Planck și de la Centrul Medical Universitar din Mainz, Germania, consideră că rezultatele studiului sugerează că lumea se confruntă cu o adevărată “pandemie” generate de poluare.
Studiul a anizat efectele poluării aerului asupra a șase categorii de boli: infecții ale tractului respirator inferior, boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), cancer pulmonar, insuficiență cardiacă, boli cerebrovasculare ce pot provoca accident vascular cerebral (AVC) și alte afecțiuni (incluzând diabet și hipertensiune).
Bolile cardiovasculare (insuficiența cardiacă și bolile cerebrovasculare, luate împreună) cauzate de poluare generează cele mai multe cazuri de decese premature (43%), potrivit studiului.
Cercetătorii mai arată că cel mai mare efect de scurtare a speranței de viață generat de poluare se resimte la persoanele în vârstă, cu excepția unor state sărace din Africa și sudul Asiei, unde impactul cel mai mare este asupra copiilor cu vârsta de până la 5 ani.
La nivel mondial, circa 75% dintre decesele asociate cu poluarea aerului se înregistrează la persoane cu vârsta de peste 60 de ani.
Acesta este primul studiu care analizează efectele poluării aerului pe grupe de vârstă, tip de boală și efectele asupra speranței de viață la nivelul statelor și regiunilor.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.