Administraţia Biden a anunţat joi că stabileşte o nouă politică care îi va permite să confişte brevetele medicamentelor dezvoltate cu finanţare guvernamentală, dacă consideră că preţul acestora este prea mare.
Politica creează un cadru-legal pentru drepturile guvernului american de a interveni, care nu au mai fost folosite până acum.
Acesta ar permite guvernului din Statele Unite să acorde licenţe suplimentare unor terţe părţi pentru produsele dezvoltate cu fonduri federale, dacă deţinătorul original al brevetului nu le pune la dispoziţia publicului în condiţii rezonabile.
Acest lucru ar putea duce la dezvoltarea unor alternative generice la preţuri mai mici, ceea ce ar putea reduce profiturile principalelor companii farmaceutice şi ar putea reduce costurile pentru pacienţi.
Pentru prima dată, oficialii pot lua în considerare preţul unui medicament în momentul în care decid să confişte un brevet.
Conform proiectului, consultat de Reuters, guvernul va lua în considerare factori de analiză pentru a vedea dacă doar un set restrâns de pacienţi îşi poate permite să cumpere medicamentul şi dacă producătorii de medicamente exploatează o problemă de sănătate sau de siguranţă prin creşterea preţurilor.
„Vom spune clar că, atunci când companiile de medicamente nu vor vinde medicamente finanţate de contribuabili la preţuri rezonabile, vom fi pregătiţi să permitem altor companii să furnizeze aceste medicamente la preţuri mai mici", a declarat consilierul Casei Albe, Lael Brainard, în cadrul unei conferinţe de presă.
Nu este clar dacă şi cum vor folosi agenţiile federale drepturile de a interveni în conformitate cu noul cadru.
În special, „nicio agenţie până în prezent" nu a exercitat această politică, a declarat miercuri un înalt oficial al administraţiei în timpul unei convorbiri cu reporterii.
Guvernul american a rezistat anterior solicitărilor de a confisca brevetele medicamentelor costisitoare, refuzând în martie să forţeze Pfizer şi Astellas Pharma să reducă preţul unui medicament împotriva cancerului de prostată pe bază de enzalutamidă (Xtandi).
Guvernul SUA va acorda publicului 60 de zile pentru a face comentarii cu privire la noua propunere înainte de a încerca să o finalizeze.
Efortul marchează o nouă încercare de a reduce preţurile ridicate ale medicamentelor şi de a promova o mai mare concurenţă în industria farmaceutică din Statele Unite.
De asemenea, vine în momentul în care preşedintele Joe Biden face din scăderea preţurilor medicamentelor din SUA un pilon cheie al agendei sale de îngrijire a sănătăţii şi al platformei de realegere pentru 2024.
Presiunea politică a împins companiile din domeniul sănătăţii să îşi lanseze propriile eforturi pentru a reduce preţurile la medicamente.
Un binecunoscut lanţ american de farmacii, CVS a prezentat marţi un nou model de stabilire a preţurilor la medicamentele eliberate pe bază de reţetă, care ar putea reduce costurile pentru pacienţi la ghişeul farmaciei.
Aproape 3 din 10 americani se chinuie să plătească medicamentele de care au nevoie, potrivit unui sondaj realizat în iulie de organizaţia de cercetare în domeniul politicilor de sănătate KFF.
Iar unele cercetări sugerează că pacienţii americani cheltuiesc cu aproximativ 1.200 de dolari mai mult pe persoană pentru medicamentele pe bază de reţetă decât cei din orice altă naţiune.
Cu toate acestea, contribuabilii au cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru a finanţa sute de medicamente în ultimul deceniu - ceea ce, în opinia administraţiei Biden, ar putea justifica mai multe acţiuni guvernamentale pentru a reduce preţurile.
Noul impuls al administraţiei de a utiliza drepturile de a interveni în politica de preţ a medicamentelor ar putea avea în cele din urmă ramificaţii majore pentru industria farmaceutică, care a susţinut de mult timp că această politică descurajează cercetarea şi dezvoltarea de noi medicamente.
Producătorii de medicamente au susţinut că o confiscare a brevetului pentru un medicament face ca acel tratament să fie vulnerabil la concurenţă, ceea ce poate reduce veniturile unei companii şi poate limita suma pe care o poate reinvesti în dezvoltarea de medicamente.
Această respingere a făcut ca guvernul federal să fie reticent în a folosi drepturile de a interveni în trecut, ceea ce i-a frustrat pe progresiştii din Congresul american.
Joi, senatoarea Elizabeth Warren a declarat pentru CNBC că noul cadru al administraţiei Biden „foloseşte abordarea corectă în general, care constă în utilizarea tuturor instrumentelor din dotare pentru a reduce preţurile la medicamente".
„Atunci când nu există concurenţă pe o piaţă, acest lucru se răsfrânge ca o povară asupra oamenilor care au nevoie de acel medicament", a declarat democrata din Massachusetts. „De asemenea, se răsfrânge ca o povară asupra contribuabililor care ajung să plătească pentru el prin alte programe guvernamentale".
La rândul ei, Stacie Dusetzina, profesor la Universitatea Vanderbilt, a declarat că noua politică ar putea descuraja investiţiile în industrie dacă guvernul şi-ar exercita vreodată aceste drepturi, dar „ar putea fi utilă pentru a avea o ameninţare credibilă în cazul în care industria este complet nerezonabilă".
Drepturile de a interveni ale guvernului au fost introduse ca o măsură de protecţie într-o lege din 1980 (Bayh-Dole), care permite inventatorilor să păstreze proprietatea asupra invenţiilor sau produselor dezvoltate cu fonduri publice şi să deţină brevete.
În conformitate cu această lege, Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) din satele Unite au puterea de a confisca brevetele medicamentelor finanţate din fonduri federale, dar fostul director al agenţiei, Francis Collins, a declarat că aceasta nu are autoritatea de a folosi drepturile de a interveni pentru a reduce preţurile medicamentelor.
În prima sa şedinţă de informare cu jurnaliştii de miercuri, directorul recent confirmat al NIH, Monica Bertagnolli, a declarat că împărtăşeşte preocupările legate de preţurile ridicate ale medicamentelor.
„Voi afirma de nenumărate ori că voi folosi toate instrumentele posibile cu scopul de a obţine accesul de care pacienţii noştri au nevoie. Dreptul de a interveni, dacă voi aplica vreodată acest lucru, va fi în conformitate cu principiile care ne permit să atingem cu adevărat acest scop specific", a declarat şefa NIH.
Legislatorii progresişti din Partidul Democrat au criticat în acest an producătorii de medicamente care au dezvoltat terapii cu finanţare guvernamentală şi au cerut administraţiei preşedintelui Joe Biden să îşi folosească autoritatea de a interveni pentru a reduce preţurile medicamentelor considerate prea scumpe.
În martie, directorul general al Moderna, Stephane Bancel, a fost chemat să depună mărturie în Congres, după ce compania a semnalat planurile de a creşte preţul vaccinului său anti-Covid-19 până la 130 de dolari pe doză. Vaccinul Spikevax al producătorului american a fost dezvoltat cu ajutorul finanţării guvernamentale.
Experţii politici spun însă că Congresul american ar putea contesta noua politică dacă se constată că este incompatibilă cu legea.
Între timp, cel mai mare grup de lobby al industriei farmaceutice a criticat, într-o declaraţie, presiunile administraţiei Biden pentru exercitarea drepturilor de a interveni în politica de preţuri a medicamentelor.
Megan Van Etten, un purtător de cuvânt al principalului grup de lobby al industriei farmaceutice, PhRMA, care reprezintă producători de medicamente precum Pfizer, Eli Lilly şi Johnson & Johnson, a declarat că permiterea guvernului de a utiliza aceste drepturi pe baza preţului ar împiedica inovarea şi ar dăuna pacienţilor.
„Aceasta ar fi încă o pierdere pentru pacienţii americani care se bazează pe colaborarea dintre sectorul public şi cel privat pentru a avansa noi tratamente şi cure", a spus el. „Administraţia ne trimite înapoi la o perioadă în care cercetarea guvernamentală stătea pe un raft, fără a aduce beneficii nimănui", a mai menţionat reprezentantul PhRMA.
Casa Albă s-a prefăcut dezamăgită de poziţia grupului de lobby al industriei PhRMA într-o postare pe X, cunoscut anterior sub numele de Twitter.
„Oh, nu. Am supărat din nou Big Pharma", a spus Casa Albă.
