La un an după ce în Uniunea Europeană (UE) a fost propusă o interdicţie universală a substanţelor per-fluoroalchilice şi polifluoroalchilice (PFAS), cunoscute şi sub numele de „substanţe chimice pentru totdeauna", un nou studiu constată că acestea afectează oamenii încă din stadiul fetal de dezvoltare. PFAS reprezintă un grup mare şi complex de substanţe chimice sintetice care au fost utilizate în întreaga lume începând cu anii 1950, întrucât fac ca suprafeţele să reziste la pete, apă şi grăsime. Ele sunt substanţe chimice artificiale extrem de persistente în mediul înconjurător şi în corpul uman, şi pot cauza probleme de sănătate precum tulburări hepatice, boli tiroidiene, obezitate, probleme de fertilitate şi cancer.
Studiul este primul de acest gen, în care cercetătorii au realizat o amplă profilare metabolică şi au măsurat PFAS în fetuşii umani şi a fost publicat în urmă cu câteva zile în revista ştiinţifică Lancet Planetary Health.
Acesta a constatat că fetuşii expuşi la PFAS au metabolismul şi funcţia hepatică alterate chiar înainte de naştere, ceea ce poate creşte riscul de boli metabolice, cum ar fi diabetul, la vârsta adultă.
„Acesta este motivul pentru care restricţia propusă de UE privind PFAS este acum mai importantă ca niciodată", a declarat marţi Génon Jensen, director al organizaţiei non-profit Health and Environment Alliance (HEAL).
HEAL este în favoarea unei propuneri larg restrictive care reduce la minimum derogările pentru toate utilizările neesenţiale ale PFAS, care a fost prezentată anul trecut.
„Vedem că PFAS are probabil un mare impact metabolic, ceea ce sugerează un risc crescut de apariţie a anumitor boli mai târziu în viaţă", a declarat Matej Orešič, profesor de ştiinţe medicale la Universitatea Örebro din Scoţia, care a condus studiul.
PFAS reprezintă un grup mare şi complex de substanţe chimice sintetice care au fost utilizate în întreaga lume începând cu anii 1950. Legăturile carbon-fluor, una dintre cele mai puternice legături chimice din chimia organică, conferă PFAS proprietăţi utile pentru a face produsele antiaderente sau respingătoare de ulei, pete şi apă.
Însă, PFAS persistă în mediul înconjurător, de unde şi denumirea de „substanţe chimice veşnice".
Aceste substanţe poluează apa şi solul şi provoacă efecte adverse asupra sănătăţii, cum ar fi afectarea ficatului, perturbarea sistemului imunitar şi anumite tipuri de cancer.
Acestea pot avea efecte negative asupra reproducerii umane şi pot afecta dezvoltarea fetusului sau pot interfera cu sistemul hormonal, fiind perturbatori endocrini, şi ar putea avea efecte dăunătoare şi asupra pubertăţii şi dezvoltării copiilor.
O echipă de cercetători de la Universitatea Örebro şi de la Universitatea din Aberdeen a studiat 78 de fetuşi care au fost avortaţi voluntar între săptămânile 12 şi 19 şi care au fost consideraţi sănătoşi.
„Am găsit PFAS în ficatul fetuşilor şi, din păcate, rezultatele oferă dovezi puternice că expunerea la aceste substanţe chimice veşnice în uter afectează copilul nenăscut", a declarat Paul Fowler de la Universitatea din Aberdeen, care a condus studiul.
„Cei expuşi la niveluri mai ridicate de PFAS au metabolismul şi funcţia hepatică alterate cu mult înainte de naştere", a adăugat el.
Cercetătorii consideră că este probabil ca cel puţin unele dintre aceste efecte să fie persistente şi să crească probabil riscul de boli metabolice la vârsta adultă.
Impactul probabil al PFAS este similar cu modificările care apar ca urmare a bolilor metabolice precum diabetul şi bolile ficatului gras.
„Modificările în metabolismul central pot afecta profund întregul organism. În special, modificările din timpul dezvoltării fetale pot avea consecinţe de lungă durată pentru sănătatea viitoare", a declarat Orešič.
Interzicerea universală a PFAS în UE este încă în curs de realizare
În urmă cu aproape exact un an, Danemarca, Germania, Ţările de Jos, Suedia şi Norvegia, ţară care nu este membră a UE, au propus o interdicţie la nivelul UE pentru peste 10 000 de PFAS în temeiul Regulamentului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH).
Autorii dosarului au propus interzicerea fabricării, utilizării şi introducerii pe piaţă a PFAS, cu o perioadă de tranziţie generală de 18 luni de la intrarea în vigoare.
Există mai multe derogări specifice utilizării şi limitate în timp, bazate pe disponibilitatea alternativelor şi pe considerente socio-economice pentru sectoare specifice.
„Există o derogare generală pentru utilizarea [PFAS] ca substanţă activă în producţia de plante, produse biocide şi medicamente", a declarat Peter van der Zandt, director de gestionare a riscurilor la Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) în iunie, subliniind că nu este vorba de o „interdicţie generală".
La data de 7 decembrie, propunerea era analizată de comitetele pentru analiză socio-economică (SEAC) şi pentru evaluarea riscurilor (RAC) ale ECHA, care analizează în prezent cele 5 642 de comentarii primite de la persoane şi organizaţii în timpul consultării de şase luni, care s-a încheiat în septembrie anul trecut, cu privire la restricţia universală a PFAS.
Aceasta nu este prima restricţie privind „substanţele chimice pentru totdeauna".
În cadrul strategiei UE privind substanţele chimice, Comisia a declarat că s-a angajat să elimine treptat utilizarea PFAS în UE, cu excepţia cazului în care utilizarea lor este esenţială pentru societate.
Există mai multe PFAS deja interzise în conformitate cu regulamentul REACH.
În plus, o propunere de restricţie pentru acidul perfluorohexan-1-sulfonic (PFHxS) se află în stadiu avansat şi se speră că va fi adoptată până la sfârşitul anului 2024 sau începutul anului 2025.
O altă propunere de restricţie se referă la spumele de stingere a incendiilor, care, în ceea ce priveşte emisiile în mediu, reprezintă o sursă majoră de PFAS.
În comparaţie, reglementarea privind PFAS este mai puţin strictă în China, unde boli precum obezitatea infantilă şi diabetul au crescut vertiginos în ultimii ani.
Cercetătorii cred că PFAS şi alte substanţe chimice din mediul înconjurător pot fi una dintre cauzele acestei creşteri, se arată într-un comunicat al Universităţii Örebro.
„O legătură este foarte probabilă. Şi s-ar putea dovedi că expunerea la substanţe chimice nocive are un impact comparabil sau chiar mai mare decât stilul de viaţă atunci când vine vorba de anumite boli", a conchis Orešič.
