Taxa clawback se modifică, la solicitarea Comisiei Europene. Noile niveluri propuse de Ministerul Sănătății

martie 09 19:41 2023 de Sorin Melenciuc Timp citire articol: 2 minut(e)

Comisia Europeană a solicitat oficial Guvernului modificarea taxei clawback, pe  motiv că, în forma actuală, companiile care produc medicamente în România sunt favorizați în raport cu producătorii care fabrică în alte state membre ale Uniunii Europene, ceea ce este interzis de legislația europeană. Pentru a răspunde solicitării, Ministerul Sănătății a elaborat un proiect de lege pentru conformarea la legislația europeană.

Taxa clawback a fost introdusă în 2011 pentru companiile producătoare de medicamente. În 2020, Parlamentul a votat o lege care a introdus 3 praguri ale taxei clawback: 15% pentru medicamentele produse pe linii de fabricație din România, 25% pentru medicamentele inovative și 20% pentru cele generice și biosimilare.

Însă Comisia Europeană a solicitat modificarea taxei clawback pentru companiile care produc în România, care sunt favorizați în raport cu cei din alte state europene printr-un nivel mai scăzut al taxei.

“În urma reuniunilor desfășurate sub coordonarea Ministerul Afacerilor Externe, la care au participat reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Ministerului Finanțelor și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, s-a stabilit că nu există argumente ce ar putea fi invocate care să conducă la identificarea unor justificări plauzibile pentru măsura considerată discriminatorie în lumina art. 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene”, arată autorii proiectului de act normativ, în nota de fundamentare.

În noul proiect de lege, care modifică și completează Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 77/2011 (care a introdus taxa clawback), Ministerul Sănătății propune doar două niveluri ale taxei clawback: 15% pentru medicamentele generice și 25% pentru medicamentele inovative, indiferent de origine (produse în România sau în alt stat).

Măsura urmează să se aplice începând cu trimestrul III al anului 2023 și va avea un impact bugetar, de scădere a încasărilor, estimat la 46,7 milioane lei în fiecare trimestru.

“Apreciem că măsura (…) răspunde criticilor formulate de Comisia Europeană, rezultând aplicarea unui regim unitar atât pentru produsele fabricate în România, cât și pentru cele care provin din celelalte state membre”, mai arată nota de fundamentare.