Epilepsia este denumirea colectivă a activităţii anormale din creier care provoacă pierderea temporară a controlului asupra comportamentului şi mişcărilor. Afecţiunea poate fi congenitală, poate fi cauzată de o tumoră, de un AVC sau de o infecţie la nivelul creierului şi poate provoca simptome foarte diferite în funcţie de partea creierului în care începe episodul sau în care se extinde. Procesele de inflamaţie care încep ca un răspuns imunitar în organism pot provoca, de asemenea, o criză convulsivă. Acesta este motivul pentru care cercetătorii au început să caute posibili biomarkeri pentru epilepsie în cadrul sistemului imunitar. Există studii anterioare, dar rezultatele au fost până acum mixte şi dificil de interpretat.
Acum, cercetătorii de la universitatea Lund, din Suedia, au descoperit niveluri mai ridicate de proteine imunitare în sânge înainte şi după o criză de epilepsie.
Posibilii biomarkeri pot fi identificaţi cu ajutorul unui simplu test de sânge.
În prezent, diagnosticarea epilepsiei necesită multe resurse, iar distingerea acesteia de alte afecţiuni poate fi dificilă. Prin urmare, sun necesare noi metode de diagnosticare mai bune.
„În studiul nostru, avem un grup de participanţi atent selecţionat şi avem multe informaţii de bază despre fiecare persoană. De asemenea, am luat în considerare o serie de factori de confuzie care pot afecta sistemul imunitar, cum ar fi alte boli neurologice şi imunologice, infecţii şi diverse afecţiuni psihiatrice", spune Christine Ekdahl Clementson, care a condus studiul.
Ea se concentrează pe investigaţiile avansate în domeniul epilepsiei şi este profesor asociat la universitatea Lund, şi consultant în neurofiziologie clinică la spitalul universitar Skåne.
Echipa de cercetare a comparat, de asemenea, crizele epileptice cu aşa-numitele crize psihogene non-epileptice.
Criza psihogenă este un diagnostic psihiatric care se manifestă prin simptome clinice care pot fi uşor confundate cu epilepsia. Este o afecţiune cronică despre care se crede că este subdiagnosticată şi, ca urmare, este adesea tratată în mod eronat cu medicamente pentru epilepsie, de aceea, există o mare nevoie de a putea distinge mai uşor între aceste afecţiuni.
„Investigaţiile pentru a stabili dacă cineva suferă de epilepsie sau este afectat de crize psihogene necesită multe resurse. Aceasta poate necesita ca pacientul să fie internat în spital timp de mai multe zile, pentru monitorizare video şi examinare EEG constantă (electroencefalogramă), cu personal medical disponibil non-stop. Este greu pentru pacient faptul că este nevoie de timp pentru a ajunge la un diagnostic", spune Marie Taylor, medic şi doctorandă în echipa de cercetare.
Cercetătorii au descoperit acum că nivelurile a cinci markeri de inflamaţie - proteine - au fost crescute în mod acut la persoanele care au suferit o criză de epilepsie.
Cercetătorii au numit aceşti markeri „amprente digitale", deoarece implică mai multe proteine legate de inflamaţie, cu diferite modele de reacţie.
„Pacienţii care au avut epilepsie au prezentat niveluri ridicate ale uneia dintre cele cinci proteine - IL-6 - chiar înainte de crize, valoare care a crescut tranzitoriu şi mai mult imediat după criză", explică Marie Taylor.
În rândul pacienţilor cu crize psihogene, însă, nu s-a înregistrat nicio modificare a biomarkerilor.
Acest lucru ar putea însemna că o simplă analiză de sânge la un pacient care ajunge la camera de urgenţă după o criză poate arăta dacă răspunsul imunologic este ridicat.
În caz contrar, există o probabilitate mai mare să fie vorba de o criză psihogenă, ceea ce oferă un prim indiciu despre cum ar trebui evaluat în continuare pacientul.
În continuare, cercetătorii îşi propun repetarea studiilor pe un grup de pacienţi mai mare şi mai puţin omogen, pentru a investiga biomarkerii la adulţii cu epilepsie.
„De asemenea, dorim să vedem dacă biomarkerii răspund în acelaşi mod la copii, unde cauzele epilepsiei sunt mai des genetice. Facem acest lucru printr-un studiu în curs de desfăşurare la Lund, în colaborare cu psihiatria pentru copii şi adolescenţi, precum şi cu neurologia pediatrică", au concluzionat autorii studiului publicat ]n revista Heliyon.
