O echipă oameni de ştiinţă din Statele Unite a făcut noi descoperiri în patogeneza leucemiei mieloide acute (LMA) şi propun noi ţinte de tratament, în urma unui recent studiu preclinic.
Leucemia mieloidă acută este un tip de cancer de sânge în care celulele mieloide găsite în măduva osoasă interferează cu producerea diferitelor tipuri de celule sanguine. Cancerul are un prognostic prost, iar tratamentele includ în general chimioterapia şi alte medicamente de terapie ţintită.
Cu toate acestea, rezistenţa la tratament este comună în rândul pacienţilor şi căutarea unor ţinte terapeutice mai eficiente rămâne în curs de desfăşurare.
Un factor oncogen stabilit al patogenezei LMA este proteina FLT3, despre care lucrările anterioare au arătat că este că prezintă frecvent mutaţii în celulele LMA.
Cercetări suplimentare au descoperit, de asemenea, că proteina PRL2 este foarte exprimată în LMA cu mutaţie în FLT3, dar mecanismele prin care PRL2 promovează patogeneza LMA nu se cunoşteau până acum.
Specialişti de la Northwestern Medicine, din Chicago, au descoperit mecanismele prin care o anumită proteină promovează proliferarea celulelor canceroase şi supravieţuirea în leucemia mieloidă acută.
Descoperirile sugerează că PRL2, o proteină tirozin fosfatază, poate fi o nouă ţintă terapeutică pentru LMA, potrivit autorilor studiului.
În recentul studiu, echipa a inhibat genetic şi farmacologic PRL2 la şoarecii cu celule LMA, şi au descoperit că inhibarea activităţii proteinei a scăzut în cele din urmă povara cancerului şi a extins supravieţuirea globală la şoareci.
Studiile biochimice ulterioare au arătat că PRL2 creşte semnalizarea FLT3 în celulele leucemice prin defosforilarea CBL (Casitas B-lineage Lymphoma), o proteină ubiquitin ligază, care promovează proliferarea şi supravieţuirea celulelor canceroase.
Noile descoperiri stabilesc PRL2 drept oncoproteină care promovează patogeneza LMA şi ca nouă ţintă terapeutică.
În studiu, cercetătorii propun vizarea PRL2 sau inhibitori pentru PRL2 şi FTL3, ca terapie combinată în cazul în care pacientul dezvoltă rezistenţă, au scris autorii în studiul publicat în octombrie, în revista Blood.
