Boala Parkinson este o afecţiune neurodegenerativă frecventă care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Acum, un studiu clinic revoluţionar realizat de oameni de ştiinţă din Belgia a demonstrat potenţialul transplantului de microbiotă fecală (FMT) pentru a îmbunătăţi simptomele la pacienţii cu Parkinson.
O cercetare publicată recent în revista eClinicalMedicine oferă dovezi promiţătoare că FMT ar putea fi un nou tratament valoros pentru această tulburare debilitantă.
Boala Parkinson este o afecţiune neurodegenerativă care afectează milioane de persoane din întreaga lume. Prevalenţa sa este în creştere rapidă din cauza unor factori precum utilizarea pesticidelor şi îmbătrânirea populaţiei. Simptomele bolii includ atât simptome motorii, cât şi non-motorii.
Simptomele motorii, cum ar fi problemele de echilibru, rigiditatea şi tremorul caracteristic, sunt cele mai bine cunoscute şi aproape întotdeauna motivul pentru un eventual diagnostic.
Cu toate acestea, simptomele non-motorii, cum ar fi pierderea mirosului, constipaţia şi tulburările de somn REM, se dezvoltă adesea cu până la 20 de ani înainte de diagnosticare la un număr mare de persoane cu această boală.
Rolul microbiomului
În boala Parkinson, o proteină numită alfa-sinucleină se pliază greşit şi formează aglomerări care deteriorează apoi celulele nervoase producătoare de dopamină din creier, ceea ce duce la apariţia simptomelor tipice ale bolii.
Tratamentele actuale, în primul rând medicamentele care înlocuiesc dopamina, au adesea efecte secundare şi îşi pierd eficacitatea în timp.
Se crede că aglomerările de proteine se formează în peretele intestinal într-un stadiu foarte timpuriu al bolii, de unde ajung la celulele creierului prin intermediul nervului vag, care face legătura între intestin şi creier.
Acest proces poate fi influenţat de bacteriile intestinale.
Într-adevăr, cercetările emergente sugerează o legătură surprinzătoare între Parkinson şi microbiomul intestinal, adică trilioanele de bacterii care locuiesc în intestinele noastre.
Pacienţii cu patologia Parkinson au adesea un microbiom intestinal alterat în comparaţie cu persoanele sănătoase şi prezintă adesea mai multe inflamaţii (intestinale) şi o barieră intestinală perturbată.
Acesta este motivul pentru care departamentul de neurologie de la Spitalul Universitar Ghent (UZ Gent), condus de profesorul Patrick Santens, şi-a unit forţele cu profesorul Debby Laukens de la Universitatea din Ghent şi cu echipa profesorului Roosmarijn Vandenbroucke de la Centrul VIB-UGent pentru cercetarea inflamaţiei.
Echipa a dorit să investigheze dacă un transplant de microbiotă fecală (FMT) cu bacterii intestinale sănătoase de la un donator ar putea avea un impact semnificativ asupra evoluţiei simptomelor bolii Parkinson pe parcursul unui an.
Studiul clinic a arătat că, după 12 luni, grupul tratat în mod activ a prezentat o îmbunătăţire semnificativ mai mare a simptomelor motorii în comparaţie cu grupul placebo.
Prin nas, în intestinul subţire
Studiul clinic, denumit GUT-PARFECT, a recrutat participanţi cu boala Parkinson în stadiu incipient şi donatori sănătoşi care au donat mostre de fecale la banca de eşantioane Gentse Stoelgangbank.
Toţi participanţii cu boala Parkinson au primit materiile fecale prin intermediul unui tub care a fost introdus prin nas şi avansat în intestinul subţire pentru a livra amestecul direct acolo.
„Rezultatele noastre sunt foarte încurajatoare!", spune dr. Arnout Bruggeman, cercetător la VIB-UGent-UZ Gent şi primul autor al studiului.
După douăsprezece luni, participanţii care au primit transplantul de scaun de la un donator sănătos au prezentat o îmbunătăţire semnificativă a scorului lor motor, cea mai importantă măsură pentru simptomele bolii Parkinson, a precizat cercetătoarea.
Îmbunătăţirea simptomelor motorii a devenit şi mai pronunţată între a şasea şi a douăsprezecea lună după transplant, sugerând un potenţial efect de lungă durată.
În plus, participanţii au avut mai puţin din cauza constipaţiei, un simptom frecvent şi deranjant pentru multe persoane cu boala Parkinson.
Sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina dacă acest tratament poate încetini cu adevărat progresia bolii.
Ce urmează
Acest studiu reprezintă un pas semnificativ înainte în căutarea de noi opţiuni de tratament pentru boala Parkinson, spun cercetătorii.
„Studiul nostru oferă indicii promiţătoare că FMT poate fi un nou tratament valoros pentru boala Parkinson", scriu autorii, care precizează că. „este nevoie de mai multe cercetări, dar oferă o modalitate potenţial sigură, eficientă şi rentabilă de a îmbunătăţi simptomele şi calitatea vieţii pentru milioane de persoane cu boala Parkinson din întreaga lume"
În continuare echipa şi-a propus să obţină finanţare pentru a determina ce bacterii au o influenţă pozitivă. Acest lucru ar putea duce la dezvoltarea unei „pilule bacteriene" sau a unei alte terapii ţintite care ar putea înlocui FMT în viitor, spun ei.
