Tratament pentru greață cronică, speranță împotriva efectelor secundare ale medicamentelor anti-cancer

noiembrie 02 13:53 2022

Articol scris de:

Beatrice Popa

Timp citire articol: 4 minut(e)

Un remediu pentru greața cronică ar putea fi la orizont datorită unor descoperiri la nivelul creierului făcute de cercetători chinezi.

 Oamenii de știință au cartografiat pentru prima dată rețelele neuronale din spatele vărsăturilor, oferind speranța de a combate grețurile matinale și efectele secundare dureroase ale medicamentelor împotriva cancerului.

„Cu acest studiu, putem înțelege mai bine acum mecanismele moleculare și celulare ale greței și vărsăturilor, care ne vor ajuta să dezvoltăm medicamente mai bune”, spune Peng Cao, de la Institutul Național de Științe Biologice din Beijing, autorul corespondent al lucrării într-un comunicat.

Să te simți copleșit de senzația că vei vomita este una dintre cele mai neplăcute experiențe debilitante. Unii oameni trăiesc cu ea zile, săptămâni sau chiar luni. Este răspunsul natural defensiv al organismului, care scapă de toxinele bacteriene.

Echipa chineză a urmărit această cale de apărare până la complexul dorsal al nervului vag (DVC) din sistemul nervos central, ceea ce ar putea duce la medicamente mai bune împotriva greței și vărsăturilor.

Multe bacterii din alimente produc toxine după ce oamenii le ingerează. Vărsăturile încep după ce creierul gazdei le simte prezența. Detaliile despre modul în care semnalele sunt transmise de la intestin la creier nu au fost foarte bine înțelese, deoarece oamenii de știință nu au putut studia procesul pe șoareci, spun autorii studiului.

Greața cronică este frecventă, și aproape una din opt persoane suferă de această afecțiune, în mod obișnuit. Cauzele variază, de la chimioterapie la afecțiuni persistente ale stomacului, cum ar fi indigestia cronică. Cu toate acestea, poate fi și un efect pe termen lung al virusurilor de iarnă și, mai surprinzător, poate fi un rezultat al anxietății și depresiei.

Greața și vărsăturile legate de serotonină

Rozatoarele nu pot vomita din cauza esofagelor lungi și a forței musculare slabe față de corpul lor, dar simt nevoia de a vomita fără să o poată face. În teste, episoade neobișnuite s-au dezvoltat după ce șoarecii de laborator au ingerat SEA (enterotoxina stafilococică A), care, în mod obișnuit la om provoacă toxiinfecție alimentară.

Animalele au deschis gura la unghiuri mai largi decât cele observate în grupul de control care consuma apă salină. Diafragma și mușchii abdominali s-au contractat și ei simultan; un mecanism observat la câinii care vărsă. În timpul respirației normale, diafragma și mușchii abdominali se contractă alternativ.

„Mecanismul neuronal al eructației este similar cu cel al vărsăturilor. În acest experiment, construim cu succes o paradigmă pentru studierea stării induse de toxine la șoareci, cu ajutorul căreia putem analiza răspunsurile defensive de la creier la toxine la nivel molecular și celular”, au explicat autorii studiului.

Cercetătorii au descoperit că toxina din intestin activează eliberarea serotoninei – un neurotransmițător – prin celulele de pe mucoasa intestinală. Substanța chimică se leagă de receptorii de pe neuronii senzitivi vagali, care transmit semnalele de-a lungul nervului vag, de la intestin la DVC, din trunchiul cerebral. Inactivarea acestor receptori i-a determinat pe șoareci să aibă mai puține eructații decât semenii lor infectați.

Cum funcționează medicamentele anti-greață?

Echipa a confirmat rezultatele după injecții cu doxorubicină, un medicament obișnuit pentru chimioterapie. Medicamentele actuale anti-greață, cum ar fi Granisetron, acționează prin blocarea serotoninei.

Studiul, publicat marți, în Cell, aruncă o lumină nouă asupra motivului pentru care medicamentul funcționează.

Cercetătorii vor acum să exploreze modul în care toxinele acționează asupra celulelor intestinale. Cercetările preliminare arată că acestea nu le simt prezența în mod direct. Procesul implică probabil răspunsuri imune complexe ale celulelor deteriorate din intestin.

„Pe lângă germenii de origine alimentară, oamenii se confruntă cu o mulțime de agenți patogeni, iar corpul nostru este echipat cu mecanisme similare pentru a elimina aceste substanțe toxice”, spune Cao.

„De exemplu, tusea reprezintă încercarea corpului nostru de a elimina coronavirusul. Este un domeniu nou și captivant de cercetare despre modul în care creierul simte existența agenților patogeni și inițiază răspunsuri pentru a scăpa de ei”, conchide Cao, adăugând că studiile viitoare pot dezvălui ținte mai bune pentru medicamente, inclusiv pentru medicamentele anti-greață.