Schizofrenia este o tulburare psihică severă care cuprinde o serie de afecţiuni din clasa psihozelor - tulburări ce alterează gândirea şi percepţia. Simptomele includ halucinaţii, idei delirante, limbaj incoerent, comportament dezorganizat - fixarea corpului în anumite poziţii, conduită stereotipă. Nu se cunosc cauzele schizofreniei, dar potrivit cunoştinţelor actuale, afecţiunea are o componentă genetică şi poate să apară drept urmare a unui cumul de factori, chimici şi de mediu. Boala evoluează, astfel încât invalidează pacientul prin deteriorarea personalităţii, declin funcţional şi deficit cognitiv.
Schizofrenia se dezvoltă lent şi necesită tratament medical de lungă durată, care ajută doar pentru a ţine boala sub control întrucât aceasta nu se vindecă în totalitate. Boala poate fi asociată cu afecţiuni precum depresie, tulburari adictive, diabet, afecţiuni cardiovasculare, disfuncţii sexuale, hipertensiune arterială.
Riscul de a dezvolta boala este egal în rândul femeilor şi al bărbaţilor. Vârsta critică de dezvoltare a afecţiunii la bărbaţi este de 15-25 de ani şi 25-30 de ani pentru femei. De asemenea, pentru femei mai există o perioadă critică, în jurul vârstei de 40 de ani, potrivit cunoştinţelor actuale.
Grupul farmaceutic american Bristol-Myers Squibb (BMS) a anunţat la finalul săptămânii, la Congresul anual al Societăţii Internaţionale de Cercetare a Schizofreniei, că datele din studiile avansate ale medicamentului său experimental pentru schizofrenie indică faptul că acesta ajută la reducerea simptomelor tulburării fără efectul secundar comun de creştere în greutate, care este legat de alte antipsihotice.
Participanţii care au primit anterior placebo în stadiile acute au înregistrat o reducere semnificativă a simptomelor începând cu a doua săptămână, care s-a menţinut pe toată durata tratamentului
Astfel, după o monitorizare de un an, în studiul avansat de fază III Emergent-4, medicamentul experimental a ajutat la diminuarea simptomelor, cum ar fi delirul şi a redus vorbirea incoerentă cu mai mult sau egal cu 30%, aşa cum se observă pe o scală de măsurare a bolii, la peste 75% dintre pacienţi.
Datele pe termen lung ale medicamentului au întărit rezultatele care au fost observate în studiile anterioare pe termen scurt, a declarat compania, într-un comunicat.
„Tratamentele antipsihotice actuale sunt asociate cu o serie de efecte adverse, inclusiv profiluri metabolice adverse, creşteri în greutate şi încă mai este nevoie de tratamente mai eficiente", a declarat Roland Chen, VP senior dezvoltare globală de medicamente pentru imunologie, neuroştiinţă şi dezvoltare cardiovasculară la Bristol Myers.
Datele au arătat că medicamentul experimental denumit KarXT a redus greutatea în medie cu 2,56 kilograme la 52 de săptămâni. Majoritatea participanţilor, 65,1%, au înregistrat o reducere a greutăţii pe parcursul studiului, 17,6% dintre ei având o scădere a greutăţii corporale mai mare sau egală cu 7%.
Pe parcursul studiilor, 14,9% dintre pacienţi au întrerupt studiul din cauza evenimentelor adverse legate de tratament. Cele mai frecvente evenimente adverse au fost greaţa şi vărsăturile, majoritatea fiind de natură uşoară şi tranzitorie, a precizat compania.
Se aşteaptă ca medicamentul experimental KarXT, în cazul în care va fi aprobat, să stimuleze vânzările până la sfârşitul anilor 2020 şi în deceniul următor, într-o perioadă în care două dintre medicamentele de top ale producătorului american, tratamentul împotriva cancerului de sânge Revlimid (lenalidomidă) şi anticoagulantul Eliquis, ce conţine ca substanţă activă apixaban, se confruntă cu concurenţă din partea medicamentelor generice, informează Reuters.
KarXT este testat şi pentru alte afecţiuni, precum Alzheimer şi tulburare bipolară.
Producătorul de medicamente a obţinut acces la acest tratament prin achiziţionarea Karuna Therapeutics anul trecut, pentru 14 miliarde de dolari, ceea ce oferă companiei BMS un atu important pe piaţa medicamentelor psihiatrice şi neurologice, aflată în creştere rapidă.
În prezent, valoarea pieţei mondiale pentru medicamente împotriva acestor afecţiuni este estimată la circa 150 de miliarde de dolari, iar rata de creştere anuală este de 9% pe an, potrivit publicaţiei The Wall Street Journal.
Tocmai de aceea, dezvoltatorii de medicamente cu potenţial în tratamentul acestor boli sunt ţinte pentru achiziţii din partea marilor companii farmaceutice.
