Un nou biomarker util în diagnosticarea demenței

Un nou biomarker util în diagnosticarea demenței
iulie 12 09:30 2020 Timp citire articol: 3 minut(e)

Cercetătorii medicali din Marea Britanie și Australia au identificat un nou marker util în diagnosticarea demenței și care totodată ar putea contribui la dezvoltarea de noi tratamente preventive și terapeutice pentru demență. Într-un nou studiu inovator, coordonat de Universitatea Flinders și Universitatea din Aberdeen, cercetătorii au investigat rolul dimetilargininei asimetrice (ADMA), un marker din sânge asociat cu ateroscleroză și boli cardiovasculare în studii epidemiologice, asupra modificărilor temporale ale cogniției într-o cohortă stabilită din Aberdeen din 1936.

Spre deosebire de alte populații îmbătrânite, folosite în studii, participanții din Aberdeen au fost supuși testelor de inteligență din copilărie, de la vârsta de 11 ani, un predictor cheie al inteligenței și sănătății la bătrânețe. Cercetările s-au concentrat în principal pe un set de anomalii găsite în creierul bolnav. Cu toate acestea, studiile observaționale și studiile clinice care vizează aceste modificări au fost dezamăgitoare, ceea ce sugerează nevoia urgentă de a înțelege mai bine cauzele demenței și de a identifica markeri noi ai bolii.

,,În primul studiu longitudinal, nivelurile ADMA măsurate în anul 2000 (la vârsta de 63 de ani a participanților) au fost asociate cu declinul evaluărilor de performanță cognitivă după patru ani. Prin urmare, rezultatele acestui studiu sugerează că ADMA, un marker ușor măsurabil al aterosclerozei și al riscului cardiovascular, ar putea fi un indicator precoce al declinului cognitiv la bătrânețe și, eventual, al demenței”, a declarat profesorul Arduino Mangoni, șeful farmaciei clinice de la Universitatea Flinders.

Cauzele demenței Alzheimer cu debut tardiv sunt în mare parte necunoscute și, în ciuda cercetărilor ample, nu există încă un consens clar asupra biomarkerilor pentru a prezice debutul și evoluția bolii și răspunsul la terapii.

Cercetătorul din Marea Britanie, dr. Deborah Malden, spune că rezultatele noului studiu ar trebui să fie abordate cu precauție și că sunt necesare investigații extinse. „Vom afla mult mai multe după repetarea acestui studiu într-o cohortă la scară largă, potențial zeci de mii de indivizi”, a precizat dr. Malden, potrivit Medicalxpress.com.

Demența Alzheimer afectează în prezent peste 342.000 de australieni și se preconizează că acest număr va crește la 400.000 în mai puțin de un deceniu. În prezent, la nivel mondial peste 25 de milioane de oameni suferă de boala Alzheimer, iar numărul acestora va depăşi 44 de milioane în 2050. Între timp, oamenii de știință caută diverse soluții prin care ar putea reduce riscul acestei boli. Cercetătorii de la University College London (UCL) au identificat anumite variante genetice care ar putea proteja împotriva bolii Alzheimer.

Peste 10.000 de persoane au fost analizate (jumătate dintre ele sufereau de boala Alzheimer și jumătate nu), în cadrul unui studiu publicat în Annals of Human Genetics, iar concluzia a fost aceea că anumite variante genetice limitează funcționarea protein-tirozin-fosfatazei σ (PTPσ), care are un efect negativ asupra căii de semnalizare celulară  PI3K/Akt/GSK-3 beta. Această cale este importantă pentru supraviețuirea celulelor, iar protejarea căii de semnalizare celulară ar putea fi un mod de protecţie împotriva bolii Alzheimer.

  Citește mai multe despre:
  Categorii:
scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu