Un proiect legislativ interzice medicilor din spitalele publice să-și “dirijeze” pacienții către clinici private

aprilie 16 12:07 2024

Articol scris de:

Sorin Melenciuc

Timp citire articol: 3 minut(e)

În România, personalul medical își poate desfășura activitatea atât în sistemul public de sănătate, cât și în cel privat. În practica medicală internațională, acest sistem poate duce la încălcarea principiilor etice ale exercitării profesiei, prin atragerea pacienților în clinicile proprii profitând de funcția ocupată în sistemul public de sănătate. În Statele Unite, sistemul de legi Stark interzice personalului medical să trimită pacienții de la unitățile publice către cele private, atunci când un cadru medical profesează în ambele sisteme. În România, un astfel de sistem nu este încă în mod clar reglementat, însă un grup de parlamentari a propus o inițiativă legislativă menită să interzică “îndrumarea” pacienților de către medici de la unitățile sanitare publice către propriile clinici private. 

Proiectul de lege, care propune modificarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 și Legea privind reforma în domeniul sănătății nr. 95/2006, a fost înregistrat în luna martie 2024 la Camera Deputaților, fiind depus de 40 de deputați și senatori.

“Personalul medical sau nemedical din unitățile sanitare publice nu are dreptul să supună pacientul niciunei forme de presiune sau condiționare pentru a-l determina pe acesta să recurgă la servicii medicale în unități sanitare private”, prevede proiectul de lege.

Nerespectarea acestei obligații constituie abatere disciplinară, potrivit documentului.

Proiectul mai prevede că în sistemul medical trebuie să asigure continuitatea îngrijirilor “exclusiv în interesul pacientului”, prin colaborarea și parteneriatul între unitățile medicale publice și nepublice și că, “după externare, pacienții au dreptul la serviciile comunitare disponibile”.

MOTIVAREA INIȚIATIVEI

Expunerea de motive a proiectului menționează că uneori pacienții din România care se adresează sistemului public de sănătate pentru o procedură medicală sunt “îndrumați de către medicul curant, la externare, spre sistemul medical privat pentru îngrijiri medicale, pentru controale sau evaluări post-operatorii sau post-procedurale”, fiind invocate pretexte precum calitatea mai bună a actului medical, dotarea mai bună sau siguranța pacientului.

Cu toate acestea, majoritatea spitalelor publice oferă asistență medicală ambulatorie, integrată pe verticală cu asistența spitalicească, tocmai pentru asigurarea continuității îngrijirii medicale după spitalizare, arată inițiatorii proiectului.

“Pacientul este o persoană vulnerabilă, iar uneori relația cu medicul curant este una de dependență. Este lipsit de etică medicală folosirea acestei situații pentru îndrumarea pacientului către cabinetul privat, unde pacientul asigurat trebuie să plătească serviciile medicale disponibile și la spitalul public, oferite în programul ambulatoriului de specialitate, de către același medic”, menționează expunerea de motive.

Potrivit documentului, doctrina juridică și medicală internațională prevede că sistemul de sănătate care permite personalului medical să își desfășoare activitățile profesionale în unități sanitare publice și private poate conduce la încălcarea principiilor fundamentale ale exercitării profesiei medicale, prin atragerea clientelei profitând de funcția ocupată.

“Independența profesională a personalului medical și nemedical care profesează în unități sanitare publice și private poate fi afectată”, precizează documentul.

Autorii proiectului menționează legislația din SUA (sistemul de legi Stark) și Marea Britanie, care interzic personalului medical să elibereze bilet de trimitere către unitatea sanitară privată la care lucrează sau impun obligații pentru a evita conflictele de interese.

Cu toate acestea, multe state din Uniunea Europeană permit medicilor din sistemul public de sănătate să lucreze și în sistemul privat, existând și unele avantaje, precum decongestionarea sistemului public de sănătate și creșterea veniturilor personalului medical.

Inițiatorii propunerii menționează că această nouă reglementare este necesară tocmai “pentru a permite acestui sistem să funcționeze eficient și pentru a nu interveni în mod restrictiv și intruziv în legislația medicală, cât și pentru a preveni și sancționa în mod eficient un comportament imoral întâlnit în mod recurent în sistemul medical”.

Proiectul a fost respins în Senat și este în prezent în Comisii la Camera Deputaților, forul decizional în cazul acestui proiect legislativ.