Endometrioza este o afecțiune ginecologică, puțin cunoscută, care afectează la nivel global aproape 10% dintre femei, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Această boală cronică poate afecta femeile de orice vârstă (între 18 si 50 de ani) și se caracterizează prin prezența țesutului uterin anormal (sau a țesutului endometrial) în afara cavității uterine. Cele care suferă de endometrioză se pot confrunta cu simptome cronice, dureroase și debilitante, cu impact major asupra vietii sociale, întrucât această afecțiune poate duce la infertilitate.
O cercetare amplă condusă de Universitatea de Stat din Michigan (MSU) a analizat factorii cotidieni care pot crește expunerea la metale toxice la femei, precum și impactul metalelor toxice asupra sănătății ginecologice.
Rezultatele au indicat faptul că femeile cu antecedente de endometrioză au avut concentrații mai mari de cadmiu (Cd) în urină în comparație cu cele fără acest diagnostic, ceea ce sugerează că metalul toxic ar putea fi legat de dezvoltarea endometriozei.
„În ciuda impactului negativ al endometriozei asupra calității vieții, aceasta rămâne o afecțiune insuficient studiată”, a declarat Kristen Upson, profesor asistent în cadrul departamentului de epidemiologie și biostatistică de la colegiul de medicină al MSU și autor principal al studiului.
„Prin examinarea factorilor de risc din mediul înconjurător, cum ar fi cadmiul, un metal extrem de toxic pentru organism, ne apropiem mai mult de înțelegerea factorilor de risc care ar putea sta la baza acestei afecțiuni”, a adăugat primul autor al studiului, Mandy Hall, analist de date în cadrul departamentului de epidemiologie și biostatistică al MSU.
Contaminarea de mediu şi expunerea la metale grele este o problemă serioasă peste tot în lume, care a crescut dramatic în ultimii 50 de ani ca rezultat al unei creşteri exponențiale în folosirea metalelor grele în procese industriale şi produse.
Unele metale se găsesc în mod natural în corp şi sunt esențiale sănătății umane, fiind necesare unui metabolism adecvat (Cu, Zn, Mn, Co), dar devin toxice in concentrații ridicate. Alte elemente, cum ar fi mercur, cadmiu, arsen, nichel si plumb sunt foarte toxice şi pot cauza efecte distrugătoare chiar și la concentrații foarte reduse.
Metalele grele pot altera un şir vast de procese metabolice şi întrerup sistemul natural, inclusiv sistemul endocrin.
În ultimul deceniu, studiile asupra potențialelor metale grele care interfereaza cu sistemul endocrin au crescut în mod semnificativ, introducând aceste elemente ca metale disruptive endocrin.
Cercetări anterioare au indicat o estrogenicitate ridicată la cadmiu, un metal toxic considerat „metalo-estrogen”, ceea ce înseamnă că poate acționa ca hormonul estrogen.
În Statele Unite, spre exemplu, oamenii sunt frecvent expuși la cadmiu prin inhalarea fumului de țigară și prin consumul de alimente contaminate, cum ar fi spanacul și salata verde.
Deși acesta nu este primul studiu care explorează o potențială legătură între cadmiu și endometrioză, cercetătorii au declarat că este cel mai amplu studiu care analizează cadmiul măsurat în urină, care reflectă expunerea pe termen lung, respectiv între 10 și 30 de ani.
Pentru analiza lor, cercetătorii au folosit date din National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES), un studiu național reprezentativ pentru populația Statelor Unite între 1999 și 2006.
Din cei peste 41.000 de participanți la sondaj, cercetătorii și-au limitat eșantionul de populație studiată la femeile cu vârste cuprinse între 20 și 54 de ani, cu informații despre diagnosticul de endometrioză. Studiul a fost publicat în revista Human Reproduction.
Cercetătorii au analizat apoi datele, împărțind nivelurile de cadmiu în patru grupuri, primul fiind cea mai mică expunere, iar cel de-al patrulea cea mai mare expunere.
Ei au descoperit că participantele din grupurile doi și trei au avut de două ori mai multe șanse de a fi diagnosticate cu endometrioză decât cele din primul grup.
Datele au sugerat, de asemenea, o prevalență crescută cu 60% a endometriozei în baza concentrațiilor de cadmiu în urină, în cel de-al patrulea grup.
„Constatările sunt interesante, având în vedere că cadmiul poate acționa ca hormonul estrogen, iar acest hormon este esențial în dezvoltarea endometriozei”, a declarat Hall, precizând că sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma aceste constatări.
Cercetătoarea plănuiește să includă și factorii de mediu în cercetările în curs privind endometrioza și alte afecțiuni ginecologice.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.