Un studiu sugerează o posibilă legătură între îndulcitorii artificiali și bolile de inimă

Un studiu al cercetătorilor francezi sugerează o posibilă asociere directă între consumul mare de îndulcitori artificiali și riscul crescut de boli cardiovasculare, inclusiv infarct și AVC.
Un studiu amplu efectuat pe un eșantion de populație adultă din Franța, publicat miercuri de The BMJ, a constatat că îndulcitorii artificiali, care fac parte din clasa de aditivi alimentari, consumați zilnic de milioane de oameni și prezenți în mii de alimente și băuturi, nu ar trebui considerați o alternativă sănătoasă și sigură la zahăr, în conformitate cu poziția actuală a mai multor agenții de sănătate.
Îndulcitorii artificiali sunt folosiți pe scară largă ca alternative la zahăr, fără sau cu conținut scăzut de calorii. Aceștia reprezintă o piață globală de 7,2 miliarde de dolari (7000 de milioane EUR) și se găsesc în mii de produse din întreaga lume, în special în alimentele ultraprocesate, cum ar fi băuturile îndulcite artificial, unele gustări și mâncăruri congelate cu conținut scăzut de calorii.
Mai multe studii au legat consumul de îndulcitori artificiali sau de băuturi îndulcite artificial (ASB) de creșterea în greutate, hipertensiune arterială și inflamație, dar constatările au rămas neconcludente cu privire la rolul îndulcitorilor artificiali în cauza diferitelor boli, inclusiv a bolilor cardiovasculare (BCV).
Studii observaționale au folosit consumul de ASB ca indicator pentru a explora riscul de BCV, dar niciunul nu a măsurat aportul îndulcitorilor artificiali în regimul alimentar general.
Pentru a studia acest lucru, o echipă de cercetători de la Institutul Național Francez pentru Sănătate și Cercetare Medicală (Inserm) au folosit datele de la 103.388 de participanți (vârsta medie 42 de ani; 80% femei) din studiul online NutriNet-Santé, lansat în Franța în 2009, pentru a investiga relațiile dintre nutriție și sănătate.
Aportul alimentar și consumul de îndulcitori artificiali au fost evaluate din jurnalul alimentar completat de participanți la fiecare 24 de ore. Au fost făcute ajustări pentru o serie de factori de sănătate, stil de viață și socio-demografici.
În analiză au fost incluși îndulcitori artificiali din toate sursele alimentare (băuturi, îndulcitori de masă, produse lactate etc.), după tipul acestora (aspartam, acesulfam de potasiu și sucraloză).
Un total de 37% dintre participanți au consumat îndulcitori artificiali, cu un aport mediu de 42,46 mg/zi, ceea ce corespunde aproximativ cu un pachet individual de îndulcitor de masă sau cu 100 ml de băuturi carbogazoase dietetice.
Printre participanții care au consumat îndulcitori artificiali, aporturile medii pentru categoriile de consum scăzut și crescut au fost de 7,46 și, respectiv, 77,62 mg/zi.
În comparație cu non-consumatorii, cei care au consumat îndulcitori artificiali în cantități mai mari au avut tendința de a fi mai tineri, cu un indice de masă corporală mai mare, fumători, mai puțin activi fizic și urmând o dietă pentru slăbit.
Ei au avut, de asemenea, un aport energetic total mai mic și un aport mai mic de alcool, grăsimi saturate și polinesaturate, fibre, carbohidrați, fructe și legume și un aport mai mare de sodiu, carne roșie și procesată, produse lactate și băuturi fără zahăr adăugat. Cercetătorii au luat în considerare toate aceste diferențe în analizele lor.
Pe parcursul unei perioade medii de urmărire de nouă ani, au avut loc 1.502 de evenimente cardiovasculare. Acestea au inclus infarct, angina pectorală, angioplastie (o procedură de lărgire a arterelor inimii blocate sau îngustate), atac ischemic tranzitoriu și AVC.
Cercetătorii au descoperit că aportul total de îndulcitori artificiali a fost asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare (rata absolută de 346 la 100.000 persoane/an la consumatorii mai mari și 314 la 100.000 persoane/an la non-consumatori).
Îndulcitorii artificiali au fost asociați mai ales cu riscul de boală cerebrovasculară (rate absolute 195 și 150 la 100.000 persoane/an la consumatorii mai mari și, respectiv, neconsumatori).
Consumul de aspartam a fost asociat cu un risc crescut de evenimente cerebrovasculare (186 și 151 la 100.000 persoane/an, la consumatorii mai mari și, respectiv, neconsumatori), în timp ce acesulfamul de potasiu și sucraloza au fost asociate cu risc crescut de boală coronariană (acesulfam de potasiu: 167 și 164 per 100.000 persoană/an; sucraloză: 271 și 161 la 100.000 persoană/an la consumatorii mai mari și, respectiv, neconsumatori).
Cercetătorii au atras atenția că studiul a fost unul observațional, care nu poate stabili o cauzalitate, mai ales că autorii nu au putut exclude posibilitatea ca alți factori necunoscuți să fi afectat rezultatele.
Cu toate acestea, a fost un studiu amplu care a evaluat aportul de îndulcitori artificiali de către indivizi, folosind date precise și de înaltă calitate, iar concluziile sunt în conformitate cu alte studii care leagă expunerea la îndulcitori artificiali cu mai mulți markeri care indică o stare de sănătate precară.
Cercetătorii spun că rezultatele acestui studiu sugerează că nu există niciun beneficiu asupra rezultatelor bolilor cardiovasculare, prin înlocuirea zahărului adăugat cu îndulcitorii artificiali.
Studii de grup prospective suplimentare ar fi necesare pentru a confirma aceste rezultate, inclusiv alte studii experimentale, care ar putea a clarifica și procesele și căile biologice care au loc, au mai subliniat autorii.
Totuși, ei sugerează că acest studiu oferă perspective cheie în contextul reevaluării îndulcitorilor artificiali în curs de derulare, în prezent, de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, Organizația Mondială a Sănătății și alte agenții de sănătate.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.