Un test de sânge poate indica dacă organele îmbătrânesc rapid sau lent

Un test de sânge poate indica dacă organele îmbătrânesc rapid sau lent
decembrie 07 10:50 2023
Articol scris de:
Timp citire articol: 5 minut(e)

Oamenii de știință americani spun că pot efectua un test de sânge pentru a verifica cât de repede îmbătrânesc organele interne ale unei persoane și chiar pentru a estima care dintre ele ar putea ceda primele.

Un test de sânge poate estima acum ce organ din corpul unei persoane este posibil să cedeze curând, potrivit oamenilor de știință de la spitalul universitar Stanford, din California.

Această metodă poate determina rata de îmbătrânire a organelor și poate evalua riscul unor boli precum Alzheimer, diabet și boli de inimă.

Echipa de la Stanford spune că poate monitoriza 11 părți importante ale corpului, inclusiv inima, creierul și plămânii.

Ei au încercat acest test pe mii de adulți, majoritatea de vârstă mijlocie sau mai în vârstă.

Studiul sugerează că aproximativ unul din cinci adulți sănătoși cu vârsta de peste 50 de ani are cel puțin un organ care îmbătrânește într-un ritm semnificativ mai rapid, iar unul până la doi din 100 ar putea avea mai multe organe care să fie mai bătrâne decât vârsta lor biologică.

„Atunci când am comparat vârsta biologică a fiecărui organ cu cea a unui grup mare de persoane sănătoase, am descoperit că 18,4% dintre cei cu vârsta de 50 de ani sau mai mult aveau cel puțin un organ care îmbătrânea mult mai repede decât media, ceea ce îi expune la un risc mai mare de îmbolnăvire a acelui organ în următorii 15 ani”, spune profesorul de neurologie, Tony Wyss-Coray de la spitalul universitar Stanford, într-un comunicat.

În timp ce ideea de a face un test de sânge poate fi înfricoșătoare, ar putea reprezenta o oportunitate de a interveni și de a schimba lucrurile, spun cercetătorii.

Identificarea organelor care sunt în declin rapid ar putea ajuta la dezvăluirea problemelor de sănătate care ar putea fi iminente, spun cercetătorii într-un articol apărut miercuri, în revista Nature.

Cercetarea a constatat că îmbătrânirea rapidă a unui organ crește riscul de mortalitate cu 15 până la 50% în următorii 15 ani, în funcție de organul afectat.

Echipa își propune să folosească această predicție pentru a preveni insuficiența organelor prin începerea tratamentului înainte ca pacienții să prezinte semne de boală.

Diferența de vârstă a organelor

De exemplu, o inimă „îmbătrânită pentru timpul ei” crește riscul de insuficiență cardiacă, în timp ce un creier care îmbătrânește rapid ar putea fi mai predispus la demență.

În cadrul studiului, faptul de a avea unul sau mai multe organe care îmbătrânesc rapid a fost asociat cu un risc mai mare de anumite boli și de deces în următorii 15 ani.

Părțile corpului pe care le-au verificat cercetătorii includ: creierul, inima, ficatul, plămânii, intestinul, rinichii, țesutul gras, vase de sânge (artere), țesut imunitar, mușchi și pancreas.

Pentru fiecare dintre cele 11 organe, echipa la obținut un „decalaj de vârstă”: diferența dintre vârsta reală a unui organ și vârsta sa estimată pe baza calculelor algoritmului bazat pe proteine specifice organului.

Cercetătorii au constatat că diferențele de vârstă identificate pentru 10 din cele 11 organe studiate (singura excepție fiind intestinul) au fost asociate în mod semnificativ cu riscul viitor de deces din toate cauzele pe parcursul a 15 ani de urmărire.

Pentru a ajunge la aceste rezultate, echipa a analizat nivelul proteinelor din sângele a 5.678 de persoane.

Ei au legat aceste niveluri de proteine de organe specifice și au identificat proteinele ale căror gene erau semnificativ mai active într-un organ în comparație cu altele.

Cu ajutorul unui algoritm, ei au prezis vârsta biologică a fiecărui organ și au comparat-o cu vârsta reală a persoanei.

Studiul arată că disparitățile dintre vârsta estimată și cea reală a 10 din cele 11 organe studiate au fost strâns legate de un risc crescut de deces din diverse cauze în decurs de 15 ani.

Persoanele cu îmbătrânire accelerată a inimii, dar care inițial nu prezentau nicio boală activă sau biomarkeri anormali din punct de vedere clinic, aveau un risc de 2,5 ori mai mare de insuficiență cardiacă decât persoanele cu o inimă care îmbătrânește în mod normal, a arătat studiul.

Faptul de a avea un organ cu îmbătrânire accelerată (definit ca având o vârstă biologică a organului cotată de algoritm cu o deviație standard mai mare cu o deviație standard decât media grupului pentru acel organ în rândul persoanelor de aceeași vârstă cronologică) a implicat un risc de mortalitate mai mare cu 15% până la 50% în următorii 15 ani, în funcție de organul afectat.

Cei cu creiere „mai bătrâne” aveau de 1,8 ori mai multe șanse de a prezenta declin cognitiv în decurs de cinci ani decât cei cu creiere „tinere”.

Îmbătrânirea accelerată a creierului sau a vaselor – oricare dintre ele – a prezis riscul de progresie a bolii Alzheimer la fel de bine ca și cei mai buni biomarkeri clinici utilizați în prezent.

Au existat, de asemenea, asocieri puternice între un scor renal de îmbătrânire extremă (mai mult de 2 deviații standard peste normă) și atât hipertensiunea arterială, cât și diabetul, precum și între un scor cardiac de îmbătrânire extremă și atât fibrilația atrială, cât și atacul de cord.

„Dacă putem reproduce această descoperire la 50.000 sau 100.000 de persoane”, spune prof. Wyss-Coray, „va însemna că, prin monitorizarea sănătății organelor individuale la persoane aparent sănătoase, am putea fi capabili să găsim organele care suferă o îmbătrânire accelerată în corpul oamenilor și am putea fi capabili să tratăm populația înainte ca ea să se îmbolnăvească”.

Identificarea proteinelor specifice organelor care indică cel mai bine îmbătrânirea excesivă a organelor și, în consecință, riscul ridicat de boală ar putea duce la noi ținte de medicamente, a mai precizat el.

scrie un comentariu

1 Comentariu

Adaugă un comentariu