Un test de sânge dezvoltat cu ajutorul AI ar putea depista boala Parkinson cu șapte ani înainte de apariția simptomelor

Un test de sânge dezvoltat cu ajutorul AI ar putea depista boala Parkinson cu șapte ani înainte de apariția simptomelor
iunie 19 17:17 2024
Articol scris de:
Timp citire articol: 7 minut(e)

Cercetătorii pun la punct un nou test de sânge care, potrivit acestora, ar putea detecta boala Parkinson cu până la șapte ani înainte de apariția simptomelor. Potențialul test a fost dezvoltat cu ajutorul inteligenței artificiale (AI). Echipa de cercetători a declarat că a diagnosticat corect 16 persoane din cadrul studiului care au ajuns să dezvolte boala Parkinson.

Un nou test de sânge ar putea fi capabil să identifice boala Parkinson cu mulți ani înainte de apariția simptomelor, potrivit unei noi cercetări finalizate la University College London (UCL) și Centrul medical Goettingen.

Într-un studiu publicat marți în revista Nature Communcations, cercetătorii descriu modul în care au dezvoltat un test de sânge care utilizează AI pentru a detecta boala Parkinson, cauzată de moartea celulelor nervoase din zona creierului care controlează mişcările. cu aproximativ șapte ani înainte de apariție.

Aceștia au analizat probe de sânge de la 72 de participanți la studiu cu tulburare de comportament cu mișcări oculare rapide (iRBD).

Aproximativ 75% până la 80% dintre persoanele cu iRBD vor dezvolta o sinucleopatie – o tulburare cerebrală cauzată de acumularea anormală a unei proteine numite alfa-sinucleină în celulele creierului – asociată cu boala Parkinson.

Pacienţii au fost monitorizaţi timp de zece ani. Oamenii de știință au folosit un instrument de învățare automată și au identificat 79% dintre persoanele cu iRBD ca având același profil ca și cineva cu boala Parkinson.

Programul de inteligență artificială a analizat opt biomarkeri din sânge, care sunt modificați la persoanele cu Parkinson.

Echipa de cercetători a declarat că testul a estimat corect faptul că 16 persoane din studiu vor ajunge să dezvolte Parkinson. Oamenii de știință au reușit să facă acest lucru cu șapte ani înainte de apariția simptomelor.

Cercetătorii au continuat să urmărească cele 16 persoane identificate cu Parkinson pentru a verifica în continuare acuratețea testului.

Dezvoltarea unui test de biomarker pentru detectarea timpurie a bolii Parkinson este un progres cu potențial transformator, care ar putea schimba peisajul diagnosticării, tratamentului și cercetării în domeniul bolilor neurodegenerative, spun specialiștii

Testul utilizează inteligenţa artificială pentru a estima boala, care este cauzată de moartea celulelor nervoase din zona creierului care controlează mişcările.

Atunci când aceste celule nervoase mor sau sunt afectate, îşi pierd capacitatea de a crea o substanţă chimică numită dopamină.

Persoanele diagnosticate cu boala Parkinson sunt tratate în prezent cu dopamină prin terapie de substituţie, însă după ce au dezvoltat deja simptome, cum ar fi tremurături sau lentoare a mişcărilor.

Un diagnostic şi un tratament precoce ar contribui la protejarea celulelor cerebrale producătoare de dopamină.

Dacă va fi implementat cu succes, acest test ar putea duce la intervenții mai timpurii și poate mai eficiente, îmbunătățind în cele din urmă viețile a milioane de persoane care trăiesc cu boala Parkinson.

„Prin determinarea a opt proteine din sânge, putem identifica potențialii pacienți cu Parkinson cu câțiva ani înainte”, a declarat într-un comunicat de presă, dr. Michael Bartl, de la Departamentul de Neurologie al Centrului Medical Universitar Goettingen și Paracelsus-Elena-Klinik Kassel, coautor al studiului.

„Acest lucru înseamnă că terapiile medicamentoase ar putea fi administrate într-un stadiu mai timpuriu, ceea ce ar putea încetini progresia bolii sau chiar preveni apariția acesteia”, a adăugat el.

„Nu numai că am dezvoltat un test, dar putem diagnostica boala pe baza unor markeri care sunt direct legați de procese precum inflamația și degradarea proteinelor nefuncționale”, a precizat cercetătorul.

Acești markeri reprezintă posibile ținte pentru noi tratamente medicamentoase.

David Dexter, directorul de cercetare al Parkinson’s UK, a indicat că această cercetare reprezintă un pas important în găsirea unui test de diagnosticare pentru Parkinson. Prin rafinări ulterioare, testul ar putea face distincția între Parkinson și alte boli asemănătoare, cum ar fi atrofia multisistemică (AMS) sau demența cu corpi Lewy.

„Găsirea unor markeri biologici care pot fi identificaţi şi măsuraţi în sânge este mult mai puţin invazivă comparativ cu o puncţie lombară, care este utilizată din ce în ce mai mult în cercetarea clinică”, a precizat Dexter.

Studiul a constatat că atunci când o ramură a AI numită învăţare automată a analizat un grup de opt markeri biologici din sânge, ale căror concentraţii sunt modificate la pacienţii cu Parkinson, ar putea oferi un diagnostic cu o precizie de 100%.

„Pe măsură ce noi terapii devin disponibile pentru tratarea bolii Parkinson, trebuie să diagnosticăm pacienţii înainte ca aceştia să dezvolte simptomele. Nu ne putem regenera celulele cerebrale, de aceea trebuie să le protejăm pe cele pe care le avem”, a declarat autorul principal al cercetării, profesorul Kevin Mills, de la Institutul UCL pentru sănătatea copiilor Great Ormond Street.

Cu o finanţare suficientă, se speră că testul va fi utilizat în sistemul sanitar din Regatul Unit în doi ani, a adăugat Mills.

Potrivit Parkinson’s UK, aproximativ una din 37 persoane care trăiesc în prezent în Marea Britanie va ajunge să fie diagnosticată cu boala Parkinson.

În prezent, specialiștii nu sunt în măsură să identifice în avans persoanele care vor dezvolta boala, deși știu că anumite persoane cu antecedente familiale ale bolii și mutații genetice, pe care acum le pot testa și identifica, sunt expuse riscului de a dezvolta Parkinson.

Mai mult, înainte de a dezvolta modificările motorii tipice ale bolii, cum ar fi încetinirea mișcărilor sau tremorul, pot exista simptome „prodromice” care pot apărea cu câțiva ani mai devreme.

Potrivit unui articol publicat în Journal of Parkinson’s Disease, simptomele prodromale includ:

  • constipație;
  • pierderea mirosului;
  • posibile tulburări de comportament în timpul somnului REM;
  • depresie;
  • tulburare de anxietate;
  • tulburare cognitivă;

Constipația poate apărea cu până la 20 de ani înainte de simptomele motorii. Pierderea mirosului și depresia pot apărea cu până la 10 ani înainte.

Boala Parkinson este diagnosticată în prezent printr-o combinație de evaluări clinice, anamneză, examene fizice și neurologice și teste de susținere, cum ar fi DaTscan, care măsoară cantitatea de transportatori de dopamină din creier, și poate ajuta la diferențierea bolii Parkinson de alte afecțiuni cu simptome similare.

Testele imagistice RMN ajută la excluderea altor afecțiuni care pot provoca simptome similare, cum ar fi AVC (accidentele vasculare cerebrale), tumorile cerebrale sau hidrocefalia cu presiune normală.

Cercetările sunt în curs de desfășurare pentru a identifica biomarkeri care pot ajuta la diagnosticarea timpurie. De exemplu, testele de amplificare a semințelor de α-sinucleină (SAA) și fenotipul proteomic bazat pe spectrometrie de masă sunt metode promițătoare pentru detectarea modificărilor moleculare timpurii asociate cu boala Parkinson. Biopsia cutanată poate ajuta la identificarea α-sinucleinei pe piele.

O analiză de sânge pentru boala Parkinson, un potențial schimbător de joc

Dacă testul de sânge descris în studiu, care identifică biomarkerii specifici care prezic boala Parkinson cu până la șapte ani înainte de apariția simptomelor, are succes, ar fi într-adevăr un schimbător de joc din mai multe motive, spun specialiștii.

Va permite o intervenție proactivă. Identificarea timpurie, intervenția și tratamentul ar îmbunătăți calitatea vieții. De asemenea, biomarkerii specifici ar permite tratamente personalizate și monitorizarea bolii.

Testarea ar putea fi mai ușor accesibilă și ar putea fi efectuate teste pe scară largă. Acest lucru ar duce la economii la costurile de sănătate.

Succesul unui astfel de test cu biomarker ar fi într-adevăr transformator în domeniul bolii Parkinson, și ar putea schimba paradigma de la tratamentul reactiv la gestionarea proactivă, permițând intervenții mai timpurii și mai personalizate.

Acest lucru nu numai că ar îmbunătăți calitatea vieții pacienților, dar ar face să avanseze cercetarea și ar putea duce la economii semnificative în ceea ce privește costurile de sănătate. Combinația dintre diagnosticarea precoce, tratamentele specifice și o mai bună înțelegere a mecanismelor bolii ar putea anunța o nouă eră în gestionarea și tratamentul bolii Parkinson, comentează ei constatările acestui studiu.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu